Evadatul din Scriitopia Serie Nouă (1) – Marginalii la Serile la Brădiceni, ediţia a XIX-a, 2015

351

Sunt într-o cafenea (hermeneutică?). Sorb, tihnit, o cafea aburindă cu spuma laptelui în „oglinda-i magică”, servită de blânda/blonda Maria-Mirela Toma, mama unei proaspete studente la A.S.E. Bucureşti. Se mândreşte cu fiica ei pentru că trudeşte pe brânci ca s-o ţină în facultate. Noroc cu sora ei care e-n Capitală şi are acolo un apartament şi mai e şi nemăritată, slujba nepermiţându-i acest „lux”.

Degust deci cafeaua şi încerc să-mi readun apele, să-mi revin ca boxerul din pumni, să-mi autoregenerez resursele. Căci sunt terminat şi fizic şi psihic. Mai-mai să pic zdrobit ca sub şenilele unor tancuri… sovietice (?), din vremea profitorului ordinar Dej şi a criminalului dement Stalin, dar şi a criminalului în serie Hitler (care în lagărele lor de exterminare au asasinat milioane de oameni, punându-i să execute cele mai oribile munci, în cele mai infernale puşcării – n.m., I.P.B.).
Dar – bag seamă – sunt o fiinţă ori puternică ori rezistentă (mă trag din nişte prinţi-ţărani extraordinari, din spiţa Mocioilor şi a Popeştilor din Brădiceni respectiv Arcani) şi am făcut faţă şi celei de-a XIX-a ediţii a „Serilor la Brădiceni” (7-8 septembrie 2015), ale cărei „activităţi” s-au derulat într-un ritm cu o densitate onorantă din punct de vedere intelectual-artistic-poetic-critic. Căci fiecare moment şi-a avut încărcătura sa emoţional-discursivă şi estetico-hermeneutică.
Ediţia a XIX-a a dorit să-şi „internaţionalizeze” profilul şi chiar a reuşit căci Eli Gâlcescu i-a adus pe „poloneza” Emilia Ivancu şi pe indianistul Ovidiu Ivancu, amândoi distinşi universitari. De altfel, prezenţa universitarilor din ţară (Bucureşti, Iaşi, Târgu-Jiu) şi de peste fruntarii a constituit cea de-a doua calitate distinctă a seriei de manifestări. Daniel Cristea-Enache, Gheorghe Grigurcu, Moise Bojincă, Lazăr Popescu au „prestat” alături de organizatori cu o neobosită implicare, dovadă de educaţie, de „bon-sens”, de respect şi pentru valorile provinciei numită Gorj. Cuvintele lor – veritabile conferinţe publice – au punctat esenţial câteva aspecte negative care au bulversat circuitul cărţilor nou tipărite de editurile din România.
Într-o notă programatic afişată (declarată sincer, cred – n.m., I.P.B.), Daniel Cristea-Enache ne-a asigurat de deschiderea sa către fenomenul literar actual, căci atitudinea tranşantă nu-i poate fi decât profund democratică, ataşată autenticului, întâmpinării prompte, sub semnul obligatoriu axiologic, a tinerilor scriitori. Pe aceeaşi entuziastă (sacrificială?) idee a plusat şi celălalt eminent critic contemporan Emilian Marcu a cărei „prelegere” (în toată regula) s-a referit tot la absenţa comunicării, la nivel naţional dintre „diverşii” autori şi auctori. Ca şi maestrul Gheorghe Grigurcu, a ţinut totuşi să se recomande publicului asistent, adunat în sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj – principalul organizator al „Serilor…” – drept poet întâi şi întâi. Dar şi drept romancier, adaug eu, ca unul care i-am citit cele două romane şi le-am comentat şi le voi comenta într-un viitor apropiat.
Am deja primele semnale de la Daniel Cristea-Enache, unele pozitive, prin intermediul unui laureat anterior al „Serilor la Brădiceni”, importantul poet Marian Drăghici, aflat la loc de cinste pe „LISTA MEA” (precizez nu neapărat alta decât cea a lui Nicolae Manolescu, cât oarecum complementară şi întregitoare) a „clasicismului” optzecist, pe care până şi columnistul Lazăr Popescu l-a celebrat într-o carte (Vezi „Cinci voci ale optzecismului”), urmând să apară şi „tratatul” lui Mircea Bârsilă, urmat de al meu (care-i (re)consacră doar pe laureaţii Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, începând cu Daniel Cristea-Enache, Ovidiu Genaru, Marian Drăghici, Emilian Marcu, Gabriel Chifu, Mircea Petean, Mircea Bârsilă, Paul Aretzu, Vasile Spiridon ş.a.).
Atmosfera – i se confesa Daniel Cristea-Enache lui Marian Drăghici – „a fost minunată, plăcută, presărată cu „clipe” de adevăr şi de fabulos, de „ficţiune” şi de religios, căci – să nu uităm – principala ceremonie a fost găzduită de Biserica „Sfântul Nicolae”, din Brădicenii (lui Nicolae al Lupului, Ionel I. Buligan, Constantin Stroescu, Ion Căpruciu, Emil Paraschivoiu, Silviu D. Popescu, Ana Gogălniceanu)”.
Prima zi, de luni 7 septembrie 2015, s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană şi a fost una plină. La Sala „Mihai Eminescu” s-au deschis festiv lucrările Atelierului. Ion Cepoi a povestit, mai ales pentru oaspeţi, că la o idee a domniei sale, sugerată de cartea mea „Serile la Brădiceni” din 2006, s-a inventat acest eveniment anual. În ceea ce mă priveşte, dimpreună cu poetul Viorel Surdoiu, am moderat lansările de cărţi, multe şi bune, după cum urmează:
– Daniel Cristea-Enache: Un om din Est, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2006;
– Emilian Marcu: Privegherile vulturului orb, ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2014;
– Emilian Marcu: Feţele insomniei; editura Premier, Ploieşti, 2013;
– Emilian Marcu: Tobele mute; ed. PIM, Iaşi, 2014;
– Emilia Ivancu: Şamanii şi poeţii, ed. Eikon, Bucureşti, 2015;
– Ovidiu Ivancu: Vremea musonului: patru ani în India; Eikon, Cluj-Napoca, 2014;
– Silviu D. Popescu: Dorinţa, ed. Napoca Star, Cluj, 2015;
– Ion Popescu-Brădiceni: Ostrakon (II). eliberarea din Metafizis. Călătoriile iniţiatice; ed. Limes, Cluj-Napoca, Floreşti, 2015;
– Constantin Bunilă: La ceai cu umbra, ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2015;
– V. Arimia, M. Bojincă, C. Codiţă: Monografia comunei Peştişani, ed. Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2015.
S-a vernisat, într-o pauză de-o cafea şi-o prăjiturică, expoziţia de grafică pentru carte a lui Bogdan Epure. Imediat, scriitorul Mircea Liviu Goga m-a rugat să vorbesc la Radio Craiova, în emisiunea poetei Liliana Hinoveanu, despre Atelierul Serilor la Brădiceni. Şi-am făcut-o cu bucurie. Îmi amintesc, acum, despre şedinţele Cenaclului Orfeu al Universităţii din Craiova, unde le-am lansat pe Liliana Hinoveanu şi Carmen Firan, Mariana Rovenţa şi Dana Hinoveanu. Ne adunasem acolo, în acei superbi ani de studenţie, câţiva scriitori azi de primă linie: Ioan Gheorghişor, Constantin Barbu, Marius Ghica (Ghiţă), Ionel Ciupureanu, Gabriel Chifu, Dan Lupescu, Marin Beşteliu, Eugen Negrici, Dorin Teodorescu, George Sorescu, Ioana Dinulescu, Bucur Demetrian, Constantin Dumitrache, Emilian Mirea, Mihai Măceș ş.a.
La sediul Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj s-au întâmplat succesiv lansarea romanului „Copilul nedorit” (autori: Ion Gociu şi Nelly Gociu), la sala „Florin Isuf”, şi şedinţa festivă a Cenaclului Columna la Sala „Titu Rădoi”.
Ziua s-a încheiat cu un regal de muzică, poezie şi critică, organizat de Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu (director: Alexandru Bratu). Invitat de onoare: celebrul cantautor folkist DAN VANĂ, care – ce surpriză fenomenală! – avea să se reîntâlnească, în sfârşit, cu cel care-l lansase, la Iaşi, la una din… serile Cenaclului Moldavia, în 1984, pe care Emilian Marcu îl înfiinţase ca instructor artistic la Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi (unde lucrează şi actualmente).
Printre picături, s-au lansat şi revistele „oficiale” ale Atelierului: Serile la Brădiceni, Antemeridian/Postmeridian, Caietele Columna şi alte reviste precum: Portal Măiastra, Confesiuni, Convorbiri literare, Onyx, România literară. Au vorbit despre ele: Ion Căpruciu, Ion Popescu Brădiceni, Vasile Ponea, Zenovie Cârlugea, Emilian Marcu, Daniel Cristea-Enache, Silviu D. Popescu.
Marţi, 8 septembrie 2015, între orele 11.00 şi 13.00, Biserica Sfântul Nicolae Brădiceni, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local Peştişani, a găzduit ceremonia decernării premiilor naţionale „Serile la Brădiceni” pentru critică şi poezie. Moderatori: Gheorghe Grigurcu, preşedintele juriului, Ion Popescu-Brădiceni, preşedintele Fundaţiei „Serile la Brădiceni”, Viorel Surdoiu, reprezentantul Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj.
Astfel s-au acordat, după cum urmează:
– Premiul Naţional pentru Poezie: Ovidiu Genaru;
– Premiul Naţional pentru Critică: Daniel Cristea-Enache;
– Premiul special – revistă locală – revista Facultăţii de Ştiinţe Medicale şi Comportamentale a U.C.B. „Antemeridian/Postmeridian” (director: Ion Popescu-Brădiceni);
– Premiul special – revistă naţională: Convorbiri literare (director: Cassian Maria Spiridon);
– Premiul Artur Bădiţa pentru Poezie: Alex Gregora;
– Premiul Nicolae Diaconu pentru Critică: Emilian Marcu;
– Premiul pentru „Cea mai bună carte de eseu”: Lazăr Popescu;
– Premiul pentru „Cel mai bun roman al anului”: Silviu Doinaş Popescu.(“Dorința”)
Cea de-a nouăsprezece poveste a „Serilor la Brădiceni” s-a încheiat la Pensiunea „La moară” din Peştişani – amintindu-ne de Moarea de grâne şi poezie de la Brădiceni (Drăgoieşti) – de pe Uliţa cu patru scriitori – cu un podium poetic şi muzical. Au rostit poezii Eugenie Posdărăscu, fizician de renume mondial, cercetător veritabil şi poet nesperat de talentat, Viorel Gârbaciu, Spiridon Popescu, Ion Căpruciu şi a cântat din nou folkistul de excepţie Dan Vană. Generalul Constantin Codiţă a subliniat, încă o dată, importanţa Atelierului în viaţa comunităţii locale, urmat de profesorul Ionel Nistorescu, fondator al A.N.P.S.L.B. din 1997.
Ion Popescu-Brădiceni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here