Problema degradării mediului ambiant constituie una dintre marile provocări ale civilizaţiei moderne şi post-moderne, ca urmare a industrializării şi a procesului de urbanizare, pe fondul creşterii demografice, toate aspectele implicate conducând la schimbările climatice ireversibile şi la creşterea pericolulului pandemic la nivel apocaliptic! În acest sens, oamenii de ştiinţă şi cercetătorii avizaţi au atras atenţia asupra consecinţelor devastatoare asupra distinului civilizaţiei umane, mai ales că în cartea sa intitulată sugestiv «The Population Bomb», apărută încă din anul 1968, deci cu aproape o jumătate de veac în urmă, profesorul Paul Ehrlich de la Universitatea «Stanford» din Statele Unite, despre care am amintit anterior, atrage atenţia în modul cel mai serios cu privire la iminenta suprapopulare demografică și cu privire la faptul că milioane de oameni vor ajunge să moară de foame. Deși recunoaște că a greșit în câteva aspecte ale predicțiilor sale apocaliptice, el spune că mesajul fundamental nu s-a schimbat, deoarece populația continuă să crească, iar nivelul tot mai accentuat de consum al țărilor bogate va duce la distrugeri asupra mediului înconjurător, fapt care determină o altă atitudine a factorilor politici de decizie şi chiar o schimbare sistematică de perspectivă, deoarece: «Mania creșterii exponențiale este boala fatală a civilizației noastre și trebuie înlocuită de campanii care să facă egalitatea și bunăstarea obiectivele societății, nu consumul de gunoaie», a menţionat profesorul Ehrlich, cel care avertizează că populațiile mari și creșterea lor continuă duc la degradarea solului și la micșorarea biodiversității, iar o suprapopulare a planetei înseamnă și «mai mulți compuși sintetici, prin manufacturarea mai multor obiecte din plastic, majoritatea dintre acestea alimentând toxificarea crescândă a planetei. Ea crește, de asemenea, riscul de noi pandemii în situația în care goana după resurse din ce în ce mai limitate devine și mai acerbă», iar, principalul argument este că odată ce realizezi nivelul și iminența acestei probleme, devine foarte clar că este nevoie de acțiuni mult mai serioase decât cele individuale, precum folosirea de plastic mai puțin, consumul mai redus de carne sau reducerea călătoriilor cu avionul.
Nivelul încălzirii din 1986 și până astăzi este de opt ori mai mare!
În aceeaşi ordine de idei, profesorul Daniel Blumstein de la Universitatea din California, Los Angeles, consideră că avem nevoie de acțiuni sistematice și rapide, care nu pot fi amânate la nesfârşit! Dar, ca să revenim şi mai aproape de actualitate, să spunem că la Forumului Economic Mondial din 2020, care aminteşte pierderea biodiversității drept una dintre principalele amenințări la economia globală, iar în Raportul de evaluare globală se arată că 70% din planetă a fost schimbată de activitatea umană, atrăgându-se atenţia că populația medie de vertebrate a scăzut cu 68% în ultimii cinci ani! Astfel, Panelul interguvernamental pentru schimbări climatice din 2018, care a avertizat că omenirea a încălzit planeta cu 1 grad peste nivelul pre-industrial și urmează să depășească și limita 1,5 grade între 2030 și 2052, adaugă faptul că an de an, avertizările devin din ce în ce mai disperate, însă guvernele și indivizii continuă să le ignore cu desăvârșire, deşi, timp de ani de zile, cercetătorii au avertizat că starea planetei noastre se deteriorează cu multă rapiditate. Să mai adăugăm faptul că în anul 2019, 11.000 de cercetători au semnat un comunicat prin care avertizează că suferințe incalculabile vor fi suferite de omenire din cauza crizei climatice, dacă nu vor fi luate măsuri urgente! Încă din anul 2016, peste 150 de climatologi autralieni au semnat o scrisoare trimisă premierului australian de atunci, Malcolm Turnbull, cerând să se întreprindă o acțiune imediată în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, iar, tot în acelaşi an, 375 de cercetători, printre care și 30 de câștigători ai premiului «Nobel», au trimis o scrisoare deschisă întregii lumi în care au vorbit despre frustrările lor legate de lipsa de interes pentru acțiuni împotriva schimbărilor climatice. Ca să precizăm că observaţiile pertinente abundă cu prisosinţă, iată, profesorul Tom Oliver, ecologist la Universitatea din Reading, a spus că este un sumar credibil, dar înfricoșător al gravelor amenințări cu care se confruntă societatea, dacă guvernele și indivizii continuă să adopte atitudinea «business as usual», deoarece oceanele ating temperaturi îngrijorătoare, în ciuda scăderii emisiilor de carbon generată de lockdown-uri, mai ales că în anul 2020, apa oceanelor a ajuns la cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în istorie, ceea ce înseamnă o altă consecință a fenomenelor meteo extreme și a schimbărilor climatice din lume! Se ştie că peste 90% din căldura captată de către emisiile de carbon este absorbită de oceane, iar încălzirea accelerată a apelor reprezintă semnalul incontestabil al crizei pandemice cu care se confruntă omenirea! Astfel, din 2015 și până în 2020, temperatura oceanelor a depășit recordul an de an, iar nivelul încălzirii din 1986 și până astăzi este de opt ori mai mare decât cel înregistrat între 1960 și 1985, mai ales că măsurătorile din 1940 până astăzi arată că oceanele sunt mai calde decât au fost în ultimii 1000 de ani și se încălzesc mai repede decât au făcut-o vreodată în ultimii 2000 de ani! Apele mai calde furnizează mai multă energie pentru furtuni, fapt ce le face mai severe, iar în 2020 a fost depășit recordul de furtuni tropicale în Atlantic, prin cele 29 de furtuni produse! Ca să înţelegem că avertizarea este foarte serioasă, mai spunem că încălzirea oceanelor perturbă, de asemenea, și cantitatea de precipitații, care la rândul ei duce la inundații, secetă și incendii de pădure. În acest fel, dezastrele vin în cascadă, iar oceanele din ce în ce mai calde duc și ele la topirea ghețarilor existenți, fapt ce ridică simţitor și nivelul mărilor. Nivelul crescut al oceanelor afectează la rândul său orașele și așezările aflate pe coaste, deoarece 150 de milioane de oameni sunt în pericol de a rămâne fără adăpost în contextul în care zonele în care locuiesc riscă să ajungă sub ape.
«Singura soluție pentru a trece peste această criză este să încheiem războaiele»!
O recentă cercetare cu titlul «Advances in Atmospheric Sciences» efectuată sub egida ONU, atrage atenţia asupra faptului că oceanele au absorbit cu 20 de zettajuli mai multă căldură decât în 2019, echivalentul a 80 de uscătoare de păr folosite 24 de ore, tot anul, de fiecare persoană de pe planetă sau al detonării de patru bombe atomice pe secundă! Iar, constatăm toate acestea în contextul în care 2020 a fost un an atipic, prin carantina și lockdown-urile din mai multe țări, care a făcut ca emisiile de carbon să scadă cu aproximativ 7%, însă nici măcar această scădere nu a dus la un efect măsurabil pentru reducerea fenomenului de încălzire a oceanelor. Oameni buni, faptul că oceanele au ajuns la un nou record de temperatură în 2020, în ciuda scăderii emisiilor de carbon, arată că planeta va continua să se încălzească, atâta timp cât vom continua și noi să emitem carbon în atmosferă. Acest fapt trebuie să ne amintească mereu că reducerea masivă și susținută a emisiilor de carbon este răspunsul pentru soluționarea crizei, ca urmare a impactului degradării mediului asupra creşterii pericolulului pandemic la nivel apocaliptic! Pandemia de coronavirus a provocat deja peste 1,5 milioane de decese în întreaga lume, iar efectele devastatoare vor continua! Ca să concluzionăm asupra celor subliniate, să mai spunem că profesorul David Beasley, cel care conduce «World Food Programme», sub egida ONU, face previziuni sumbre pentru anul 2021, iar numeroasele restricții luate pentru stoparea pandemiei au afectat foarte grav economia. Iată, aşadar, că previziunile pe care acesta le face sunt înfiorătoare, deoarece aproximativ 270 de milioane de oameni «se îndreaptă spre înfometare», totul prezentându-se ca un teribil avertisment pe care îl face Beasley, pentru că «Singura soluție pentru a trece peste această criză este să încheiem războaiele care au loc în lume»! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
