Educaţia…şi Lecţia de viaţă – Un imperativ incontestabil: O nouă Lege a Educaţiei

243

Așa cum ne-a obișnuit printr-o frumoasă tradiție academică, Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu a organizat cu o săptămână în urmă, în ultima zi a lunii aprilie, prelegerea urmată de o amplă dezbatere pe tema: «Un imperativ incontestabil: O nouă Lege a Educaţiei», susţinută de profesorul universitar  dr. Adrian Gorun, în cadrul primei ediţii a Conferinţelor U.C.B. Târgu-Jiu, coordonate de către Institutul de Cercetare a Dezvoltării, urmată de lansarea de carte: “Regionalizare şi Politici Regionale”.

“Să lansăm împreună un proiect pentru o altă Lege a Educației”
ucbÎncă de la începutul prelegerii sale, care a fost urmărită cu mare atenție de către toți cei prezenți în amfitetrul facultății de inginerie, prof. univ dr. Adrian Gorun, Președintele senatului Universității «Constantin Brâncuşi» a ținut să precizeze:  “Mă adresez tuturor colegilor din învățământul preuniversitar și superior care doresc și se pricep în acest domeniu, să lansăm împreună un proiect pentru o altă Lege a Educației! Pregătim o «arhitectură» pentru o nouă lege”! Referindu-se la resorturile care cuprind orizonturile de așteptare pentru o nouă Lege a Educației, distinsul cadru universitar a ținut să aprecieze că există carențe serioase în conținutul Legii nr. 1/2011, pentru că legea respectivă uită să clarifice un aspect esențial, cel privitor la calculul consecințelor juridice, dar mai ales a efectelor sociale și culturale pe care această lege le-a produs și le produce în continuare. Mai exact, domnia sa cerea factorilor de decizie o atitudine mai eclatantă, deoarece “lipsește o estimare de tip «ante» a prevederilor, iar această carență a produs anumite discriminări cu caracter politic, producând o creștere a decalajelor și o adâncire a clivajelor dintre instituții, mai ales dintre instituțiile de învățământ superior”! El a mai precizat că o serie de reglementări cu caracter formal vin cu anumite stimulente doar pentru universitățile cu tradiție, în contrapartidă cu posibilitățile de finanțare pentru alte universități. De aici, apar unele discrepanțe și chiar discriminări care favorizează universitățile centrate mai mult pe comunități etnice, acolo unde minoritățile asigură resursa de studenți și unde se pune accent pe autonomia universitară.

O decredibilizare a învățământului, prin decretarea sa ca fiind neperformant
gorunÎn altă ordine de idei, cu pertinență și cu o putere de analiză demne de luat în seamă, d-l Adrian Gorun a subliniat că este vorba de anumite discriminări rezultate din potențialul de cercetare științifică, deoarece unele instituții de învățământ superior vin cu acest potențial din perioada de dinainte de 1989 și apoi intră în competiție cu universitățile «mici», un aspect care produce frustrări și suspiciuni, mai ales că se poate vorbi de o degradare a vieții academice, prin transformarea universităților în «vehicule» partinice, subliniind cu franchețe și de ce nu am spune-o deschis, chiar cu un curaj deosebit următoarele: “Mă refer aici la modalitatea rudimentară prin care s-a angajat fiecare universitate în campania electorală, destructurând unitatea și în același timp încrederea reciprocă, pentru că apoi, mai putem vorbi de eliminarea exigenței și extinderea formalismului, introducerea unor criterii biologice, în special de vârstă, în evaluarea axiologică, prin prezentarea ideii păguboase că valoarea este invers proporțională cu înaintarea în vârstă”! Pronunțându-se tranșant, că valoarea nu constă nici în vârstă sau în alte condiții, ci, este intrinsecă, adresându-se auditoriului, mai ales directorilor de licee din municipiu și județ, care au ținut să fie prezenți în sală, cu tonul său vehement și persuasiv, d-l Adrian Gorun a mai punctat unele aspecte privitoare la imprecizia curriculei actuale, arătând că în multe privințe constatăm că există o competiție inegală și competitori avantajați a priori, standarde artificiale și pur cantitative aplicate în realizarea programelor, inclusiv o tendință malefică de adevărată decredibilizare a doctoratului, ca o formă de motivare a clientelei partinice. Efectele nedorite s-ar putea regăsi, așa cum apare ea în viziunea d-lui Gorun, în accentuarea clivajelor dintre generații, având drept consecință o decredibilizare a învățământului românesc, prin decretarea sa ca fiind neperformant, nevaloros, nereprezentativ și clientelar, dar și o demonetizare a Educației naționale, ca fiind lipsită de valoare. De aici, toate elementele care au pus sub semnul înrebării tradiția valoroasă și performanțele pe care educația românească le mai are!

“Legea trebuie să repună școala, universitatea în poziția de actor principal și legitimat al Educației”
Un capitol foarte interesant și de strictă actualitate, stipulat în prelegerea d-lui prof. univ. dr. Adrian Gorun, evidențiază faptul că un resort asimetric al orizontului de așteptare privește: “O piață educațională incertă, cu o cerere slab identificabilă, ofertă prea puțin flexibilă și o concurență ilegală, chiar neloială. Avem o puzderie de actori neprofesioniști, făcând speculații pe această piață educațională. Legea trebuie să repună școala, universitatea în poziția de actor principal și legitimat al Educației”, a subliniat domnia sa! De aceea, se impune crearea unui cadru general pentru flexibilizarea ofertei, deoarece: “Legea trebuie să reglementeze obligații, responsabilități în sarcina angajaților publici și privați, să ia în calcul globalizarea, internaționalizarea pieței muncii. Să avem în vedere caracterul eminamente public al educației. Legea pierde din vedere acest lucru, făcând mereu distincție între învățământul de stat și învățământul privat, uitând că educația, prin natura sa, are un caracter public! Și nu tipul sau forma de proprietate dă caracterul educației”! Dovedind o rigoare științifică demnă de apreciat, pe care o presupune argumentarea logică, d-l Gorun a atras atenția că Educația este o «rundă» publică, statul are o «rundă» în sarcina sa, roluri și atribuțiuni în susținerea și dezvoltarea educației. “Există o criză acută a educației în întreaga lume, care e generată de decapitalizarea capitalului educațional, și drept consecință, a capitalului social. În această lege avem o impunere a valorilor «mijloc» în detrimentul valorilor «scop», centrarea educației pe competențe, în locul fundamentării sale axiologice, adică o centrare pe valori. Nu competențele, ci, valorile susțin idealul educațional”! Ținem să subliniem aici că ar fi fost o afirmație mai plauzibilă și chiar mai inspirată, dacă distinsul cadru didactic universitar spunea: «nu numai competențele», în locul expresiei: «nu competențele», deoarece și competențele au un rol semnificativ în foarte multe aspecte ale calității educației, iar fenomenele și procesele anomice sunt edificatoare în acest sens, tocmai pentru a nu uita de criza morală, “ce are tendința de a deveni o componentă existențială” a vieții noastre!

“Se impune și eliminarea rupturii epistemice și funcționale dintre învățământul secundar și învățământul superior”
Apropiindu-se de punctul decisiv al prelegerii sale urmată de dezbatere, Președintele Senatului Universității «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu a marșat pe o serie de idei privind transformarea comunităților în societăți, prin substituirea majoră a relațiilor de contact cu diferite relații de contract, desigur, pentru a înțelege mai bine că: “Avem nevoie de redescoperirea relației funcționale dintre educație și societate și de redefinirea responsabilităților sociale în domeniul educației, prin implicarea autorităților publice locale, nu numai a autorităților centrale, în rezolvarea problemelor educației. Se impune compatibilizarea cu sine a învățământului românesc, abandonând indicațiile sterile, adică formele fără fond, valorificând în același timp tradițiile care s-au dovedit competitive, dar în același timp, o compatibilizare cu valorile universale. Se impune și eliminarea rupturii epistemice și funcționale dintre învățământul secundar și învățământul superior”! Sugerând ideea că orice dezbatere deschisă și transparentă este binevenită în regândirea cadrului juridic al educației, d-l Adrian Gorun a arătat că: “Pentru lansarea creditelor recognoscibile ponderate(!!) pentru unele discipline de studiu este necesară introducerea unor forme de echivalență profesională! De aceea, susțin necesitatea fluidizării procesului educațional între cele două domenii ale educației naționale”!

“Legea Educației trebuie măcar schimbată, dacă nu abrogată”
Desigur, niciun act normativ nu întrunește atributele perfecțiunii, așa că actuala Lege a Educației poate fi contestată «post hoc, ergo propter hoc», așa cum în logică este invocată o cauză falsă și se produce o anumită formă a sofismului dovezilor insuficiente, dar a insista numai pe faptul că există: “Anumite carențe conceptuale, texte care nu se pot aplica sau nu au legătură între ele, pentru că o serie de noțiuni cum ar fi cea de «misiune», care e definită într-un mod neprofesionist, «viziune», «finalități ale educației», «spațiu universitar» etc., la care aș adăuga unele prevederi imposibil de aplicat, ca să nu mai vorbim despre unele organisme greoaie de conducere a școlilor, funcționalitatea învățământului profesional și altele. Am adus aceste precizări pentru a arăta că Legea Educației trebuie măcar schimbată, dacă nu abrogată”, a punctat decisiv Adrian Gorun, decretând «mobilizarea rezerviștilor» din sfera Educației, dar arătându-se în final optimist în materializarea proiectului său prin cuvintele următoare: “Sunt sigur că vom putea realiza acest proiect, și aș dori ca înainte de sărbătorile de iarnă să ne întâlnim cu colectivul care a lucrat, cu lucrarea pe masă, pe care s-o distribuim oamenilor, cu proiectul acestei legi pe care eu l-am pus doar ca problemă numai!(sic?) Vom ceda în fața argumentelor, dar punându-ne față în față cu finalitățile pe care ni le propunem”, a concluzionat domnul profesor univ. dr. Adrian Gorun. Luând cuvântul în partea finală a primei părți a dezbaterii, domnul profesor univ. dr. Andrei Marga, cunoscută personalitate a vieții culturale și științifice din țara noastră, Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a subliniat importanța demersului domnului Adrian Gorun, dar în același timp evidențiind cu mare subtilitate că: “Educația nu este ca armata, nu este ca industria, unde ai reguli de management pe care trebuie să le aplici strict! Asumpția că educația e rea, nu merge(sic!!)! Dacă facem reformă în educație, ea trebuie să înceapă cu profesorii, dar mai întâi să ne gândim la ceea ce înseamnă psihologia! Psihologia este o știință în care nu ai o singură teorie, nu ai o singură paradigmă sau o singură abordare. Trebuie să înveți multe abordări, și constructivismul, și structuralismul, psihanaliza și altele. Natura umană este flexibilă și iese din ea cam ceea ce se învață”, a punctat cu o acribie de înalt nivel academic domnul Andrei Marga!
Profesor, Vasile Gogonea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here