Educaţia…şi Lecţia de viaţă! – Slujba de pomenire a sculptorului Constantin Brâncuşi, la Mănăstirea Lainici, Gorj (II) – ,,Se cuvine să-I mulţumim Bunului Dumnezeu, pentru că ne-a întărit şi ne-a călăuzit paşii ca să facem, astăzi, slujba de comemorare a lui Constantin Brâncuşi”!

Aşa cum s-a menţionat în ziarul nostru, sâmbătă, 12 martie 2022, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte, dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la Sfânta Mănăstire Lainici, din Judeţul Gorj, în prezenţa unui număr însemnat de participanţi, oameni de cultură şi slujitori ai dreptei credinţe, mulţi călători aflaţi în pelerinaj la sfânta lavră, a fost săvârşită slujba de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, cu prilejul prefaţării zilei de mâine, 16 martie şi a celor 65 de ani de la înălţarea la ceruri a «părintelui sculpturii moderne», care este şi marele nostru gorjean de geniu incontestabil! Organizatorii manifestării au fost Mănăstirea Lainici, Fundaţia «Casa Brâncuşi» Hobiţa, Filiala Gorj a Asociaţiei Naţionale «Cultul Eroilor – Regina Maria» şi Primăria Peştişani.

,,Considerăm că biserica ar putea să-l coopteze în rândurile sale, iar, cu sprijinul Părintelui Stareţ, să pledăm pentru canonizarea lui Constantin Brâncuşi”!
După alocuţiunea destul de succintă şi concisă a Primarului Comunei Peştişani, domnul ing. Cosmin Pigui, a luat cuvântul domnul dr. ing. Ovidiu Rizopol, vicepreşedinte al Asociaţiei de ecologie «Petro Aqua» din Petroşani, care a pornit de la faptul că la Petroşani s-a construit «Coloana Infinitului», de aceea, se impune ca să respectăm istoria celei mai mari lucrări a lui Constantin Brâncuşi, o lucrare ce a fost realizat în plan tehnic după concepţia inginerului Ştefan Georgescu-Gorjean! Nu trebuie omis nici rolul marelui om politic Gheorghe Tătărăscu care activa la Societatea «Lumina» din Petroşani, a Doamnei Arethia Tătărăscu, dar, şi rolul unui alt inginer de mare valoare care a fost Ion Bujoru. În concepţia constructorilor, Coloana nu se putea realiza decât la Petroşani, iar, în esenţă, ea reprezintă un model de geniu artistic de înaltă ţinută şi de aleasă simbolistică, dar, fără a se omite faptul că s-a realizat şi prin contribuţie tehnică!
Din judeţul Vâlcea, domnul Mihai Sporiş, liderul grupului informal «Cercul de la Râmnic – Grădina Maicii Domnului» Râmnicu-Vâlcea, în cuvântul domniei sale a sintetizat cele afirmate prin ideea că Brâncuşi este o carte deschisă care se poate citi în continuare, iar, pentru a concretiza cele spuse a prezentat celor de faţă noua carte sugestiv intitulată «Pomelnic», în care sunt inserate pomenirile lui Constantin Brâncuşi din ultimii zece ani, o lucrare abia adusă de la tipografie!
Domnul Prof. univ. dr. George Niculescu, prorector al Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, director al Muzeului «Constantin Brâncuşi» de pe lângă UCB a spus printre altele: ,,Brâncuşi a fost cântăreţ la Biserica «Madona Dudu» din Craiova, la fel şi la Biserica «Mavrogheni» din Bucureşti, paracliser la Biserica «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» din Paris, pentru că întreaga sa viaţă a fost legat de religie şi de Dumnezeu! A fost un creator de artă care a creat ca un geniu divin, pentru că a eternizat o întreagă operă extraordinară pe care urmează s-o cunoaştem în timp, aşa cum spunea şi domnul Ion Mocioi, cel mai bun exeget al nostru în privinţa lui Brâncuşi, dar, aş dori să mai adaug faptul că Brâncuşi nu este cunoscut îndeajuns la el acasă, pentru că alţii fac acest lucru! Povestea vieţii lui este un subiect de învăţătură pentru copiii care sunt în primele clase primare, deoarece copilul minune care a plecat pe jos la Paris este un exemplu demn de urmat! Universitatea «Constantin Brâncuşi» are această datorie de ordin moral de a face lucruri deosebite pentru Brâncuşi, pentru că recent, o doamnă prorector de la noi a fost cu un grup de studenţi la Paris, la mormântul din Montparnasse, iar, pentru că am primit multe sesizări, cred că sunt necesare multe contacte pentru a putea să dezvoltăm pe mai departe muzeul, care este de fapt, un centru de cercetare şi creaţie, de păstrare a patrimoniului brâncuşian. Am realizat unele lucruri bune, dar, avem şi două lucrări pe care le autentificat şi domnul Ion Mocioi, respectiv, «Ecorşeul» şi Bustul «Generalului Davilla», de aceea, vă invităm să vizitaţi acest centru al nostru, care este legat de viaţa şi activitatea lui Constantin Brâncuşi! O propunere, aş dori să fac, mergând pe modelul domnitorului Ştefan cel Mare, poate cel mai mare conducător al nostru care se mai numeşte şi «cel sfânt», de aceea, faptul că Brâncuşi a fost un creştin ortodox practicant, deşi n-a avut o cultură religioasă propriu-zisă, dar, faptul că este o personalitate cu cea mai mare «vizibilitate», că este românul nostru universal, părintele spiritual şi chiar «Sfântul din Montparnasse», cum a fost supranumit, chiar prin lucrarea sa «Regele regilor», considerăm că biserica ar putea să-l coopteze în rândurile sale, iar, cu sprijinul Părintelui Stareţ să pledăm pentru canonizarea lui Constantin Brâncuşi”! Iar, ca o completare la cele spuse de către domnul prorector George Niculescu, domnul Ion Mocioi a propus ca în faţa Mănăstirii Lainici să fie amplasat un bust al lui Constantin Brâncuşi, pentru că aici avem şi intrarea în Gorj, de pe Valea Jiului! De asemenea, să fie un bust şi la intrarea dinspre Vâlcea, pentru că îl avem aici şi pe domnul Comănescu Iulian, fost prefect al judeţului Vâlcea, a subliniat prestigiosul brâncuşiolog. ,,Noi am sărbătorit şi anul acesta pe Tudor Vladimirescu şi pe Ecaterina Teodoroiu, a mai precizat domnia sa, pentru că amândoi sunt expuşi la Muzeul culturii gorjene, de la Mătăsari, pentru a vedea câtă istorie şi câtă bogăţie spirituală se află în aceste muzee din Gorj. Să nu uităm ceea ce zicea Nicolae Iorga: că un popor nu există fără cultură! Să facem cultură de masă şi nu doar cultură de grup”!

,,Constantin Brâncuşi este unul dintre acei oameni şi creatori de geniu care au ridicat pe altarul eternităţii România”!
În încheierea manifestării prilejuite de comemorarea celor 65 de ani de la plecarea la cer a sculptorului Constantin Brâncuşi, domnul Prof. univ. dr. Moise Bojincă, fostul rector al UCB şi sufletul viu al acestei manifestări a ţinut să menţioneze următoarele: ,,Se cuvine să-I mulţumim Bunului Dumnezeu, pentru că ne-a întărit şi ne-a călăuzit paşii ca să facem, astăzi, slujba de comemorare a lui Constantin Brâncuşi! În cel de-al doilea rând, se cuvine să le mulţumim vieţuitorilor Sfintei Mănăstiri Lainici împreuncă cu Părintele Stareţ, pentru deschiderea extraordinară pe care o au pentru cultură! În cel de-al treilea rând, vă mulţumesc dumneavoastră, celor care sunteţi prezenţi aici, pentru că suntem fizic, deci, cu trupul, dar şi cu sufletul alături de Brâncuşi, iar, ceea ce aş dori să mai adaug se referă la faptul că perioada aceasta pe care o trăim este una de mare instabilitate şi în acelaşi timp de vulnerabilitate, o perioadă în care cultura este, din păcate, din ce în ce mai mult «la periferie», iar, acest lucru impune pentru oamenii care cunosc şi înţeleg momentul acesta, să nu precupeţească nici un efort pentru a putea să transmită mai departe ceea ce este mai valoros din patrimoniul poporului nostru, pentru a înscrie la loc de cinste pe aceşti adevăraţi «titani» care au reuşit să pună România în sfântul sanctuar al umanităţii, iar, Constantin Brâncuşi este unul dintre acei oameni şi creatori de geniu care au ridicat pe altarul eternităţii România! Pe Brâncuşi, noi trebuie permanent să-l comemorăm şi în acelaşi timp să-i cunoaştem viaţa şi opera, aşa cum ar trebui în amănunt, şi nu doar cum este la momentul acesta! Unul dintre marii esteticieni englezi, John Ruskin, din secolul al XIX-lea, spunea că fiecare popor îşi scrie biografia sa în trei cărţi: în cartea faptelor, în cartea vorbelor şi în cartea artei sau a artelor, iar, aceste trei cărţi pot fi înţelese numai dacă sunt citite împreună! Dar, să reţinem, însă, că dintre cele trei cărţi, cea mai importantă se dovedeşte cartea artei, pentru că ea dezvoltă sensibilitatea, dezvoltă creativitatea, spiritul de dăruire şi de a te dărui, iar, un asemenea deziderat l-a împlinit sculptorul Constantin Brâncuşi! Tocmai de aceea, datoria noastră este de a-l face cunoscut şi să nu îl uităm niciodată, să fie permanent în viaţa noastră, pentru că considerăm că biserica ar putea să-l coopteze în rândurile sale, iar, cu sprijinul Părintelui Stareţ să pledăm pentru canonizarea lui Constantin Brâncuşi”! Este o datorie să-l comemorăm pe Brâncuşi, pentru faptul că el ne-a îndemnat să rămânem mereu copii, ca să nu murim! Trebuie să vedem că în tot ceea ce a realizat Brâncuşi regăsim identitatea românească şi trebuie să facem acea simbioză între ceea ce înseamnă arta universală şi arta românească, prin cultura şi identitatea noastră românească”!
Suntem de acord întrutotul cu aprecierile dumneavoastră, ca şi cu spusele tuturor celor care au luat cuvântul, domnule Preşedinte al Fundaţiei «Casa Brâncuşi» Hobiţa, dar, din păcate, pentru că trăim într-o lume plină de păcate, în care cultura este din ce în ce mai mult «la periferie», cum bine aţi subliniat, în timp ce se desfăşura manifestarea de comemorare a sculptorului Constantin Brâncuşi la Mănăstirea Lainici, de ce nu v-aţi întrebat, oare, unde s-au aflat conducătorii judeţului nostru şi în ce dispute interminabile şi sterile s-au aflat «palavramentarii» Gorjului, de au onorat cu absenţa un astfel de moment în care încercăm să ne apărăm identitatea noastră gorjenească şi cultura a neamului românesc? Poate aţi observat că la manifestare a fost prezent doar fostul prefect al judeţului… Vâlcea, dar, cei prezenţi avea posibilitatea ca să expună, în primul rând, o serie de probleme care ţin de factorii de decizie ai judeţului Gorj!
Profesor dr. Vasile GOGONEA