Tema «sindromului impostorului» are o arie largă de cuprindere în aceste vremuri tulburi în care omul care este surprins în vâltoarea vieţii cotidiene, când îşi sfidează propria condiţie de viaţă, pentru că multitudinea situaţiilor şi a modurilor în care se manifestă persoanele de diferite vârste şi de diferite condiţii sociale evidenţiază tot atâtea moduri de manifestare a imposturii prin contagiune socială! Pentru astăzi, am pornit de la faptul că există o impostură politică la nivel naţional şi internaţional care se vădeşte prin manipulare şi prin utilizarea unor mijloace sofisticate în vederea informării trunchiate, dar, mai ales a dezinformării noastre. Astfel, sunt folosite o serie de strategii de campanie electorală, de referire la situaţia politică internaţională şi la climatul politic existent, chiar la zonele de conflict apropiate de ţara noastră, aşa cum este războiul din Ucraina, iar, altele mai îndepărtate, aşa cum este situaţia din Orientul Mijlociu sau chiar din zona Africii! Strategii de zi şi de seară, la posturile de televiziune, domni şi doamne aprobă sau combat atitudini şi comportamente, uneori dau verdicte, acuză şi polemizează, numai că vine o vreme când realitatea depăşeşte «filmul», iar, vestimentaţia colorată şi care este recomandată de către specialiştii în comunicare devine intempestiv stridentă şi lezează regulile elementare ale bunului simţ!
Un exemplu concludent de manifestare a «sindromului impostorului»!
Departe de mine gândul că aş fi un expert în lumea analiştilor politici, dar, un exemplu concludent de manifestare a «sindromului impostorului» este legat de invadarea Ucrainei de către Rusia, pe care Vladimir Putin a numit-o încă de la început, într-un mod atât de pompos ca fiind «operaţie specială», dar, dincolo de aspectele pierderilor de vieţi omeneşti şi de cheltuielile uriaşe în domeniul tehnologiilor militare, liderul rus a dorit să concentreze atenţia opiniei publice internaţionale asupra situaţiei din Europa, tocmai pentru a distrage atenţia asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi asupra a ceea ce avea să însemne incursiunea barbară a Organizaţiei teroriste «Hamas» asupra teritoriului israelian. Ca o confirmare a acestui adevăr este faptul că la doar două zile de la atacul terorist, liderul din exil al Organizaţiei «Hamas» a fost primit la Moscova de către Vladimir Putin, în cadrul unor discuţii care niciodată nu au fost date publicităţii. Acest lucru dovedeşte că impostura politică nu are niciodată reguli sau norme oficiale cunoscute, pentru că apar o serie de personaje diforme, care dau din mâini şi aruncă vorbe ce pozează un fel pasivitate mascată, iar, de aici, impresia de lehamite care se instalează şi care ascunde prefăcătoria în stare pură! În acest fel, realitatea este decapitată preventiv, iar, în cele din urmă, în mod necesar se va ajunge la impostură. La nivelul protagoniştilor care pot reprezenta ţări, grupuri de interese interne şi internaţionale, deseori se poate afişa prin impostură politică o falsă şi mai ales o ineficientă manifestare pseudo-instituţională care se preface că vrea să funcţioneze în apărarea vieţii oamenilor şi a intergrităţii teritoriale a unei ţări suverane, dar, nu e lăsată să se manifeste în spiritul democraţiei şi al normelor juridice ale dreptului internaţional!
,,Voi înțelegeți că în această țară avem ocupația, recunoscută de stat, de numerolog și de astrolog”?
Apoi, avem impostura instituţională, asociată şi chiar apropiată cu cea politică, fiindcă există o serie de instituţii, de la cele mai înalte niveluri de decizie, până la cele de educaţie şi sănătate publică de domeniu local, dar acestea funcţionează după bunul plac al decidenţilor vremelnici, mai ales că asemenea instituţii sunt şi în învăţământ. Oare, fac acestea mai performantă educaţia tinerilor de azi? Cel mai recent exemplu în acest sens îl constituie faptul că rectorul Universităţii «Babeş-Bolyai», din Cluj- Napoca, prof. univ. dr. Daniel David aduce în atenţia opiniei publice situaţia halucinantă că statul român, care ne onorează cu sloganul «România Educată», recunoaște profesiile de numerolog sau de astrolog, spunând următoarele: ,,Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piață tot felul de ocupații care vin din zona obscurantismului. Asociația Psihologilor a ieșit și a spus, pentru că şi eu am spus! Nu a fost ușor, că reacțiile sunt şocante! Vă dați seama, ce măsură din partea celor pe care i-am criticat! Nu s-a văzut nicio mișcare mai serioasă în spațiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universități, venea și Academia Română, cu o poziție și am fi sus, oamenilor, înțelegeți că ceea ce faceți este halucinant? Ce vreți, de fapt, de la o țară care are ocupația de astrolog și numerolog? Adică, de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb, altfel: voi înțelegeți că în această țară avem ocupația, recunoscută de stat, de numerolog și de astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realități sociale: rezultatele la PISA, nostalgia față de comunism, polarizările sociale, polarizările economice. Asta-i țara!”, a afirmat Daniel David, pronunţându-se vehement împotriva unor astfel de aberaţii şi pentru a polemiza cu decizia impostorilor dintr-un minister al halucinaţiilor sociale! Rectorul Daniel David este de părere că oamenii de știință trebuie să iasă în spațiul public și să nu lase scena publică «la dispoziția obscurantismului» înveşmântat în impostură, pentru că: ,,E foarte confortabil să fii un om de știință, academician, profesor, să stai în turnul de fildeș în care să te întâlnești cu 30-40 de studenți care rareori te provoacă”, mai spune Daniel David, care crede că instituțiile de cultură trebuie să aibă poziții publice împotriva pseudo-științei care consacră profesia impostorilor cu virtuţi… clarvăzătoare! Oricum, dacă «democraţia originală» de… import a consacrat la nivel naţional profesia de gunoier, pentru a confirma că România este «groapa de gunoi a Europei», de ce n-am putea deveni şi «cititorii în stele» ai celor care s-au rătăcit de Dumnezeu, pentru a număra paşii care trebuie parcurşi pe drumul… Damascului!
,,Îmi este ruşine să spun că am fost poliţist”!
În finalul acestui articol, dar, nu în cele din urmă, pot spune că am reflectat cu mare atenţie la cele două articole publicate în ziarul nostru «Gorjeanul», de către domnul General de poliție în retragere, dr. în drept, Ion Staicu, un material sugestiv intitulat: «Îmi este ruşine să spun că am fost poliţist» (I şi II), pe care le apreciez la superlativ şi care pot spune deschis că mi-au plăcut pentru francheţea şi pentru luciditatea lor autocritică! De aceea, cu promisiunea că voi reveni asupra unor aspecte evidenţiate de către domnul general Staicu, redau începutul primului articol în care spune următoarele: ,,Am fost polițist o viață de om, exact 37 de ani și trei luni, am pornit de la cel mai mic grad, elev la școala militară de ofițeri până la gradul de general, am parcurs toate treptele ierarhiei profesionale, de la lucrător simplu până la comandant, am iubit această profesie, am fost pasionat pentru munca de poliție, am prins, metaforic vorbind, «20 de vagoane de hoți» și am scris mii de pagini în care am elogiat poliția și i-am făcut eroi pe cei care și-au dedicat viața acestei profesii, dar acum, dacă port o discuție cu cineva și mă întreabă ce am lucrat, îmi este rușine să spun că am fost polițist! Să fiu bine înțeles, nu-mi este rușine că am fost polițist, îmi este rușine să spun că am fost polițist!
De ce? Pentru că percepția publică despre ceea ce este poliția noastră de astăzi este groaznică, deplorabilă. Dintr-o instituție menită să apere ordinea publică, omul și bunurile, dintr-o instituție respectată de toate celelalte structuri ale statului și de tot omul, Poliția Română a ajuns «rușinea absolută»! Nu este o metaforă, nu este invenția mea, așa titrează «Evenimentul Zilei», din 6 octombrie 2023, așa «bate» toată media”! Felicitări, domnule general, nu pentru ceea ce dezvăluiţi, cât, mai ales pentru curajul de a o spune! Marele filosof grec Aristotel, dascălul lui Alexandru Macedon, spunea că adevărul nu aparţine realităţii, ci, judecăţilor noastre asupra realităţii! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
