Joi, 16 iunie 2016, după ce Senatul Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu a acordat înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa, eminentului savant german, academician și prof. univ. dr. Günther Stock, apreciindu-se faptul că un astfel de eveniment de referință întărește un adevăr indubitabil şi validat în modernitatea târzie, pentru a ne convinge că spiritul elevat şi performanţele universităţilor, oricare ar fi ele, nu pot fi nici inteligibile, nici universalizate, dacă nu sunt puse în conjuncţie cu evoluţia societăţii umane în ansamblu. Prin cele două simpozioane organizate în după-amiaza acestei zile, primul sugestiv intitulat: «Europa și instituirea noilor valori», cu participarea unor cadre medicale de înaltă calitate, iar cel de-al doilea, pliat pe ideea: «Brâncuși și arta viitorului», s-a urmărit dezvoltarea unor direcții de abordare științifică prin care să se demonstreze că resursa umană, cultura organizaţională, performanţele în cercetarea ştiinţifică şi inovaţia pedagogică, prin dezvoltarea infrastructurii didactice şi pentru cercetarea aplicată sunt factori esenţiali care asigură funcţionarea corespunzătoare și chiar fiinţarea unei universităţi.
“Tehnologia, oricât ar fi de perfecționată, nu ne oferă destul pentru a substitui omul”
În cadrul primului simpozion, domnul Bogdan Cuza a pornit de la premisa că “avem valori universale pe care le cunoaștem cu ajutorul Lui Dumnezeu, dar, să nu uităm că întotdeauna, Brâncuși, prin arta sa, ne-a arătat chiar lacrimile suferinței noastre, într-o Europă multiculturală, mai ales că la noi, cultura 
încrederii ne dă speranță și rămâne o excepție”, a precizat strănepotul marelui Domnitor al Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Domnul prof. univ. dr. Mircea Beuran s-a referit la aplicabilitatea clinică în chirurgia tiroidiană, marșând pe faptul că s-au realizat modele de roboți medicali atașați mesei de operație. Referindu-se la acuratețea actului medical, vorbitorul a făcut aprecieri la chirurgia miniinvazivă sau chirurgia robotică, arătând că structura cea mai vascularizată a corpului omenesc este structura hepatică. Domnul prof. univ. Filmilian Calotă a pornit de la faptul că energia și materia din univers, prin suprapunere înseamnă informație, iar întreg comportamentul nostru se datorează interactivităților elementelor componente, mai ales că omul, dacă este scos din mediul său de viață, își schimbă radical comportamentul. Pentru că organismele vii funcționează departe de starea de echilibru, putem aprecia că importante se dovedesc anumite rețele de apărare metabolice ale organismului. Domnul academician Günther Stock a apreciat că excesul de informație denaturează genomul uman, iar tehnologia, oricât ar fi de perfecționată, nu ne oferă destul pentru a substitui omul! Domnul prof. univ. dr. Bogdan Popescu a arătat că în organismul nostru sunt suficiente proteine de joncțiune strânsă, ce pun în evidență bariera hemato-encefalică ce asigură neuroprotecția noastră, autoapărarea țesutului 
cerebral. În concluzie, starea de sănătate a creierului nostru depinde de rezistența barierelor care ne apără de factorii care agresează organismul, mai ales că vorbim la un moment dat și de rolul vârstei în apariția germenilor degenerativi.
Se va fonda Academia Europeană «Constantin Brâncuși», iar eminentul savant german a acceptat să fie președintele acestei academii
În cadrul celui de-al doilea simpozion, proiectându-l pe Brâncuși în arta viitorului, domnul prof. Dumitru Mălăescu a spus că operele lui Brâncuși ne trimit la tratatele de astronomie, iar din excepționala expunere a Domnului profesor-scriitor, Constantin Barbu, de o complexitate și de o analiză pertinentă, cum rar se poate întâlni, am reținut o serie de precizări, din care vă redăm următoarele: “Cu permisiunea Domnului academician Günther Stock, trebuie să facem o precizare de a cărei importanță nici nu ne dăm seama, pentru că un grup generos de prieteni va fonda Academia Europeană «Constantin Brâncuși», iar eminentul savant german a acceptat să fie președintele acestei academii. Mai mult decât atât, în unele centre din Europa, vor fi expuse și imagini ale operelor lui Brâncuși, distruse sau dispărute. Avem un proiect mare, pentru o academie, ca să mă exprim dur, prin care să «dresăm» intelectualii europeni! La înțelegere asupra numelui acestei academii, eu am vrut să-i spun «Cantemir», dar, ei au vrut să-i spună «Dostoievski», și am spus, că dacă nu e «Cantemir», nu o facem! Iată că, uneori, când 
ratezi un lucru, poate că e bine să-l ratezi! Totdeauna, când mi se întâmplă și lucruri triste în viață, îmi amintesc vorba lui Noica: «Buna întârziere»! Și iată, de «buna întârziere» nesperată, nici eu, care sunt un om foarte deștept(!!), nu mi-am dat seama ce înseamnă această clipă, când începi să refaci aceste lucrări! Încercăm să pricepem! Două mii de fundații de pe toată planeta pe care «ne învârtim» și noi, au spus: «În ultimii 500 de ani, cel mai mare sculptor al oamenilor este Brâncuși!». Ei au spus, nu eu! Nu am nici o competență! De multă vreme, am adunat o serie de documente, domnul director Niculescu are 140 de fotografii, câte o fotografie pentru fiecare an, din 1876 până azi, de la anul nașterii lui Brâncuși, dintre care 130 sunt făcute de către Brâncuși însuși, unele făcute pe timp de noapte, în Atelierul lui din Paris. Ele au o mare valoare, atunci când vor fi înrămate și vor face parte din Academia internațională. Să ne trezim împreună, ca să reușim să ne bucurăm! Nu poți să faci o reconstituire, doar din două dimensiuni, și trebuie să ai ochi să vezi ce va fi fost dincolo! Singura problemă este că nu se trezește, nici guvernul român, nici statul român! Le voi trimite aceste proiecte, fiindcă Brâncuși a visat să-și facă o casă la Paris și un atelier nou!
“Eu, cred că merită să ne bucurăm, fiindcă: Stock, Gorun, Niculescu, Cuza, Rodion, au făcut să se întoarcă acasă, din invizibil și din moarte Brâncuși”
Eu mă mir că guvernul român și statul român tac, dar, în momentul în care vezi că ei dau 11 milioane euro pe «Cumințenia Pământului», fără să-și dea seama de o mare tragedie pe care au făcut-o: i-au scăzut «prețul» lui Brâncuși! O astfel de lucrare face 24-28 de milioane euro, nu unsprezece, cum cred 
ei! Noi le venim în «ajutor» și îi întrebăm: dar, unde veți pune «Cumințenia Pământului»? Unde veți face Muzeul «Brâncuși» în Tg. Jiu? Și mai ales, cu ce? Dar, despre Brâncuși, aici, la Tg. Jiu, s-ar putea să nu fie al dumneavoastră! Înțelegeți, ce vreți, cum vreți și cum puteți! Eu, cred că merită să ne bucurăm, fiindcă: Stock, Gorun, Niculescu, Cuza, Rodion au făcut să se întoarcă acasă, din invizibil și din moarte Brâncuși! Nu au vrut să-i primească opera, în 1956-1957 și poate că e mai bine că nu i-au primit-o, iar acum se chinuiau să-i aducă oasele! Acum, vă întreb, cum să iei oasele din «centrul lumii», adică din Paris, și să le aduci într-un sat…în nămol! N-am zis în noroi, în nămol! Am făcut un proiect și pentru Eminescu și le-am spus un lucru «sinistru» de simplu: luați-i oasele din Cimitirul «Belu», le-am făcut o documentare, cu tot ce trebuie, cu o bisericuță, cum este cea de la Ipotești, lângă Catedrala Neamului, îi puneți oasele ca unui voievod, într-un sicriu de argint, pentru că ai nevoie să țină o mie de ani, cred că merită Eminescu, luați-i probe de ADN, pentru că suntem atât de «idioți» încât vom avea nevoie de ADN-uri, și vă spun că am pus o documentare de vreo 300 de pagini la Patriarhia Română, în februarie 2016 s-au împlinit patru ani! Grație eforturilor de aproape 200 de milioane euro ale Germaniei, în cinci universități s-au scanat cele mai vechi manuscrise ale planetei, din «Scriptorium» de la Lodz, ale Sfântului Imperiu Romano-German, pentru că acolo sunt aproape de 200 de manuscrise, dinainte de anul o mie, sunt în câteva arhive, papirusuri dinaintea erei noastre. Știu că nu mă credeți, dar, eu le-am și tipărit, care vorbesc despre daci, despre vlahi, vorbesc despre români! Avem scrierile Sfinților Părinți, pe care preoții îi numesc Duminica la biserică: Dionisie Exirhul, Ioan Cassian și i-am spus Domnului academician Günther Stock faptul că «Te Deum Laudamus» îl cântă nemții în fiecare Duminică la 
biserică, și a fost uluit și încântat! Știți ce înseamnă 2016, anul în care vorbim noi astăzi? E cifra calculată de acest Dionisie Exirhul sau Dionisie «smeritul»? Toată planeta numără după acest străromân, Dionisie! Nouă nu ne pasă!
“A fost o zi de excepție! LA MULȚI ANI pentru Universitatea «Constantin Brâncuși»”
Merită să ne bucurăm! Cred că Brâncuși a înviat și pentru noi, și dacă nu aș fi în această echipă care se ocupă de «învieri», v-aș lăuda enorm, aș zice că nu mai am «vocabular» și mă voi ocupa de acest proiect! Vă mulțumesc, pentru că în limba română «mulțumesc» înseamnă la mulți ani! La mulți ani Universității, la Mulți Ani lui Constantin Brâncuși, pentru că a împlinit 140 de ani de când s-a născut și a împlinit 24 de ore de când a început să renască! Vă mulțumesc și vă rog să aveți grijă de Brâncuși, fiindcă îi purtați numele”, a încheiat cu verva-i cunoscută domnul Barbu! În finalul manifestărilor acestei zile bogate în conținut, Domnul Președinte al Senatului Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, prof. univ. dr. Adrian Gorun a mulțumit Domnului academician Günther Stock pentru că a acceptat titlul onorific al universității gorjene, domnia sa reușind în același timp să realizeze un 
permanent contact cu valorile lumii actuale, cu valorile de talie mondială, cu universitățile din Europa, cu universitățile mari din România. “A fost o zi de excepție, să spunem, nu am simțit oboseala, deși temperatura mai ridicată putea să conducă la o oarecare moleșeală. Mulțumim domnului Rodion pentru participare și în același timp pentru truda de a realiza expoziția pe care o avem în holurile universității! Vă mulțumesc dumneavoastră și vă doresc o seară frumoasă, și, de ce nu, LA MULȚI ANI pentru Universitatea «Constantin Brâncuși»”, a încheiat cu emoții în glas, în aplauzele participanților, domnul Adrian Gorun, inițiatorul și moderatorul manifestărilor de la Târgu-Jiu!
Profesor, Vasile GOGONEA
