Cu prilejul împlinirii a 82 de ani de la inaugurarea Complexului Sculptural din capitala Gorjului, (27 Octombrie 1938), Universitatea «Constantin Brâncuși» din Municipiul Târgu-Jiu a organizat în Complexul Studențesc «Debarcader», Amfiteatrul «AUDITORIUM MAXIMUM» o amplă dezbatere, cu scopul de a atrage atenția și de a responsabiliza o serie de factori de decizie în direcția unei acţiuni conjugate privitoare la situația capodoperelor brâncușiene, pentru a înnobila imaginea «Părintelui sculpturii moderne», creatorul celui mai mare ansamblu sculptural în aer liber din lume! La desfășurarea ciclului de dezbateri au luat parte o serie de specialiști și autori de studii pe teme brâncușiene, cadre didactice universitare și preuniversitare, reprezentanți ai instituțiilor administrative publice locale şi județene, ziariști, arhitecți și alte persoane interesate de conținutul dezbaterilor! Activitatea a fost prefațată de prezentarea unui film în care a fost redată starea fizică precară a operelor brâncușiene, iar în luările de cuvânt ale participanților, a fost subliniată importanța responsabilizării tuturor factorilor de decizie care să atragă atenția în mod serios asupra demersurilor în vederea valorificării operelor brâncușiene!
,,Trebuie să se intervină asupra operelor sculptorului în mod profesionist, nicidecum pompieristic”!
Prefaţând aceste dezbateri, domnul prof. univ. dr. Adrian Gorun, Preşedintele Senatului Universității «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu a atras atenţia asupra faptului că ,,Trebuie să avem conştiinţa de sine a unor aspecte care nu ne sunt întotdeauna favorabile, dar, este nevoie de punerea în valoare a operelor brâncuşiene, aşa cum trebuie să clarificăm situaţia juridică privind dreptul de proprietate intelectuală, iar, în acest sens, avem «un orizont de aşteptare» prin Dosarul privind candidatura la UNESCO! Nu putem să mergem tot mereu pe «relativisme», aşa că trebuie să ne asumăm un document oficial, o Rezoluţie prin care să facem apel la «actorii» naţionali şi locali pentru valorizarea operelor lui Brâncuşi. Poate că uneori cădem într-o stare, când ascultăm doar ceea ce ne spun alţii, dar, valorificarea operelor lui Brâncuşi se poate face fără a obţine beneficii”, a apreciat domnul Adrian Gorun!
Domnul Prorector, prof. univ. dr. George Niculescu a subliniat faptul că nu există o strategie de valorificare a operelor lui Constantin Brâncuşi, iar în astfel de condiţii este foarte dificil să discutăm lucruri importante, când însăşi denumirea unor lucrări ale marelui sculptor este înnvăluită în mister! E necesar să se refacă Proiectul UNESCO privitor la includerea Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu în Patrimoniul universal!
Domnul Prefect Cosmin Petrişor Pistol a atras atenţia asupra faptului că suntem vinovaţi cu toţi pentru starea deplorabilă a operelor lui Brâncuşi, iar, în acest sens, ,,Trebuie să se intervină asupra operelor sculptorului în mod profesionist, nicidecum pompieristic! Dacă vor exista mai multe întâlniri de acest fel, rezultatul va fi altul! Avem nevoie de o infrastructură pentru a pune în valoare operele lui Constantin Brâncuşi!
Domnul ziarist Narcis Daju a remarcat faptul că atmosfera din jurul operelor lui Brâncuşi este în «beznă», de aceea: ,,Cred că trebuie reevaluat acest parc şi să fie chiar întinerit! Nu este plăcut să vezi în preajmă comercianţi şi nici nu există un ghid! Cred că Primăria Târgu-Jiu a pierdut dreptul de imagine asupra operelor lui Brâncuşi, cu toate că este proprietara acestora! Apreciez proiectul lui Dorin Ştefan de punere în valoare a zonei prin UNESCO! Să se oprească politizarea lui Brâncuşi în perioada campaniei electorale! Mai multă atenţie pentru plasarea lucrărilor realizate în cadrul taberelor de sculptură şi propun ca Municipiul Târgu-Jiu să se înfrăţească şi cu alte oraşe capitale culturale” a apreciat vorbitorul, considerând că avem nevoie de un semnal prin care să arătăm că Brâncuşi este o cauză naţională!
Domnul prof. dr. Ion Mocioi a pornit de la premisa că: ,,Am fost convocaţi aici, la o întâlnire responsabilă şi mă consider apropiat oamenilor de ştiinţă, pentru că am scris unele lucrări despre genialitatea sculptorului Constantin Brâncuşi, despre arta sa inconfundabilă! Acum, Ansamblul sculptural brâncuşian este un monument artistic ce nu întruneşte condiţiile pentru a fi inclus în patrimoniul mondial”, a precizat cunoscutul brâncuşiolog gorjean şi naţional!
Domnul arhitect Iulian Cămui a spus că avem nevoie de un cadru legislativ al operelor de artă din România, iar, un muzeu este întotdeauna o însumare de bunuri care inspiră încredere, valoare şi responsabilitate, considerându-se nedumerit de situaţia Casei memoriale «Brâncuşi», de la Hobiţa!
Domnul Pompiliu Grigore Ciolacu, directorul Direcţiei de Cultură Gorj s-a declarat surprins de faptul că în sală nu este nici un reprezentant al Primăriei şi al Centrului «Brâncuşi», cu toate că: ,,Anul viitor e posibil să se ia în discuţie Dosarul «Brâncuşi – UNESCO- ICOMOS». Cred că un comerţ civilizat cu imagini ale operelor sculptorului este mai bun decât unul interzis, iar Piesa de teatru «Sărutul» este un mijloc de promovare a imaginii lui Brâncuşi!
Domnul Cosmin Pigui, primarul Comunei Peştişani, a ţinut să spună: ,,Noi ne-am adunat aici, pentru că aparatul de stat nu funcţionează şi nu avem o strategie la nivel de judeţ pentru nici un lucru sau vreun obiectiv legat de Brâncuşi, cu toate că beneficiem de cel mai mare ansamblu sculptural în aer liber din lume! Casa memorială de la Hobiţa înseamnă cheltuială pentru primărie, iar casa şi terenul sunt incluse în domeniul privat al comunei! Aceasta este prima activitate legată de Brâncuşi la care am fost invitat în calitate de primar al comunei Peştişani” a precizat vorbitorul.
Doamna Prof. dr. Elena Roată a solicitat ca agendele culturale ale judeţului să fie aduse la cunoştinţa elevilor, ,,Pentru că avem nevoie de o educaţie a tinerilor şi a publicului care trebuie făcută cu multă responsabilitate! Dacă educaţia este scoasă din «ecuaţia» Brâncuşi, pierderea este uriaşă” a subliniat cu elocinţă d-na profesoară, după care Domnul prodecan Alin Gavrilescu a vorbit despre dreptul de proprietate intelectuală asupra operelor lui Brâncuşi.
,,Târgu-Jiul are această valoare imensă care ne poate transforma într-o capitală culturală, într-un pol cultural apreciat! Trebuie să-l ridicăm pe Brâncuşi la nivel de conştiinţă”!
Domnul ziarist Laurenţiu Ciocăzanu a remarcat faptul că lucrurile «se mişcă» suficient de mult pentru a-l pune în valoare pe Brâncuşi, chiar dacă până acum nu s-a făcut mai nimic pentru că nu au fost idei! ,,Cred că politicienii ar putea face din Brâncuşi un proiect naţional! Târgu-Jiul are această valoare imensă care ne poate transforma într-o capitală culturală, într-un pol cultural apreciat! Trebuie să-l ridicăm pe Brâncuşi la nivel de conştiinţă” a spus domnul Ciocăzanu! În încheiere, domnul Adrian Gorun a ţinut să menţioneze: ,,Nu sunt un tip optimist în anumite lucruri controversate, pentru că sunt un om rezervat în promovarea imaginii lui Constantin Brâncuşi! Deci, trebuie multă acţiune, iar Universitatea «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu îşi arogă responsabilitatea pentru a se menţine în avangarda promovării imaginii lui Brâncuşi! De aceea, Rezoluţia pe care o vom elabora, poate să includă răspunsuri la problemele pe care le-am semnalat: degradarea fizică a operelor brâncuşiene, o repartizare a responsabilităţilor instituţiilor abilitate şi interesate în această direcţie”, a concluzionat coordonatorul dezbaterilor de la Târgu-Jiu! În consecinţă, la propunerea domnului Prof. univ. dr. Adrian Gorun, Președintele Senatului UCB, a fost adoptată Rezoluția referitoare la următoarele aspecte:
-Iniţierea unor măsuri urgente în scopul refacerii stării fizice a operelor brâncușiene, opere expuse vitregiilor vremii și chiar unor acte iresponsabile din partea unor vizitatori.
-Elaborarea unor strategii coerente de valorificare a creațiilor brâncușiene în întreaga lor diversitate.
-În viitor, să fie organizate și alte dezbateri pe această temă, la care să participe și reprezentanții Primăriei Municipiului Târgu-Jiu și ai Centrului Cultural «Constantin Brâncuși».
-O reevaluare a Parcului Municipal în care sunt amplasate creațiile brâncușiene, pentru care este nevoie de o infrastructură consistentă privind canalizarea, iluminarea parcului și reconsiderarea activităților comerciale în apropierea operelor lui Constantin Brâncuși.
-Înfrăţirea Municipiului Târgu-Jiu cu alte mari centre culturale europene și de pe întregul mapamond.
-O mai mare responsabilizare a autorităților locale și județene privind înaintarea Dosarului includerii Ansamblului Arhitectural Brâncușian în Patrimoniul UNESCO.
-Urgentarea măsurilor de reabilitare a Căii Eroilor, prin transpunerea în practică a unui proiect care să satisfacă exigențele UNESCO-ICOMOS.
-Sprijinirea unor strategieii la nivelul Comunei Peștișani, care să actualizeze o imagine veridică a Casei memoriale «Constantin Brâncuși», ca și a terenului pe care se află amplasată Casa memorială.
-În activitatea didactică de la nivel preuniversitar și universitar, să fie inclusă cu mai mult curaj imaginea personalității lui Constantin Brâncuși, iar pentru acest lucru este nevoie de o educație care trebuie făcută cu mai multă responsabilitate.
-Se impune ca pe viitor, politicienii gorjeni să facă din trendul «Constantin Brâncuși» un proiect național.
-Să fie clarificată problema dreptului de proprietate intelectuală asupra operelor lui Constantin Brâncuși.
-Pentru că nu s-a întreprins nimic relevant pentru îmbunătățirea Dosarului privind includerea Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu în Patrimoniul UNESCO, s-a făcut propunerea să fie retras Dosarul care se află acum în atenția organismului cultural European şi să se propună reelaborarea sa în condiții care să întrunească exigențele UNESCO-ICOMOS.
Profesor dr. Vasile GOGONEA
