Rătăcită de mai bine de un an, dar, niciodată uitată printre cărţile bibliotecii mele, Cartea «Minunile Eutherpei», apaţinând remarcabilului om de carte şi de aleasă cultură, a dascălului cu vocaţie apostolică, domnul prof. Marin Arcuş, de la Rădineşti, comuna Dănciuleşti, constituie o veritabilă enciclopedie contopită cu aleasă măiestrie şi structurată ca o lucrare apărută la Editura «SITECH», Craiova, 2021, pentru a oferi sufletelor încercate ale veacului o rază de lumină în care Dumnezeu şi muzica Universului se contopesc într-o simbioză care fascinează şi încântă viaţa noatră cea greu încercată de provocările cotidiene!
Deschisă cu două citate din Ludwig von Beethoven şi genialul muzician român, George Enescu, lucrarea aceasta nu poate rămâne vreodată necitită filă cu filă, mai ales că vorbeşte despre un autor care se respectă pe sine, prin respectul şi preţuirea «stelelor» muzicii româneşti şi universale, prin curajul de a mărturisi că muzica face parte din fiinţa domniei sale şi nu întâmplător: ,,Muzica este arta exprimării frumosului prin mijlocirea sunetelor, a reflectării şi a reprezentării vieţii affective (spirituale) prin imagini sonore”.
De aceea: ,Specificul imaginii muzicale constituie desfăşurarea ei prin melodie, ritm, armonie – elementele fundamentale ale muzicii”, pentru că domnul profesor Marin Arcuş se dovedeşte un om documentat, doct şi penetrant în demersurile domniei sale!
Pornind de la premisa că muzica este în acelaşi timp artă şi ştiinţă, domnul profesor Marin Arcuş realizează o minunată corelaţie între literaţi, artişti şi muzicieni, dezvoltă o perspectivă originală în abordarea cosubstanţialităţii dintre literatură şi muzică, pentru a prezenta cu acribie viaţa celor mai mari muzicieni ai lumii şi pentru a ne demonstra că ,,în evoluţia sa, arta suntelor vocii omeneşti şi a instrumentelor de suflat, coarde, percuţie…au cunoscut numeroase metamorfoze şi diversificări” pe care numai un om competent, am spune noi, le poate reda în autenticitatea lor!
Desigur, cartea aceasta nu poate fi redată întrutotul printr-un singur articol pe care l-am schiţat cu modestie şi l-am gândit cu evlavie prin fişe personale scrise de mai multă vreme, dar, tot ceea ce înseamnă motivul muzical, temele şi travaliul tematic, fiecare în parte şi toate la un loc, am spune că pun în evidenţă elementele fundamentale ale muzicii, cum ar fi: melodia, ritmul în muzică, armonia (consonanţa şi disonanţa, omofonia şi polifonia) pentru a evidenţia tonalitatea ideii muzicale!
Atent şi meticulos în a prezenta literaţii, artiştii şi muzicienii care l-au fascinat, Domnul Marin Arcuş schiţează şi o excepţională legătură între Brâncuşi şi Enescu, fiindcă marele sculptor a fost un meloman de o anumită structură, mai ales când spunea ca pentru sine: ,,Ei, bine, o să mă maturizeze român, fiindcă tot ceea ce este românesc este desăvârşit” (sic!!). Atunci când vorbeşte despre scriitorii români aflaţi «sub mirajul Eutherpei», domnul Marin Arcuş pune în evidenţă faptul că mulţi, chiar foarte mulţi oameni de artă şi cultură din ţara noastră au trăit intens, au cochetat şi au creat opere nemuritoare, adevărate capodopere sub mirajul muzicii şi al suntelor sale tămăduitoare, ceea ce ne îndreptăţeşte să ne gândim la îndemnul lui Cipraian Porumbescu, care spunea: ,,Să nu lăsaţi muzica mea să moară”!
În final, ca un om de caracter şi de o mare dăruire sufletească, domnul profesor Marin Arcuş mărturiseşte cu sinceritatea şi cu aleasa modestie care îl caracterizează, când spune următoarele: ,,Consider că am încercat a prezenta ceva – cred, reprezentativ – din arcanele şi minunile divinei muze, Eutherpe”, pentru a ne convinge, dacă mai era nevoie, că opera muzicală este o deosebită structură cu o anumită arhitectonică a ecourilor sufletului omenesc, prin care sunt puse în evidenţă atâtea sentimente şi trăiri omeneşti, o serie de pasiuni şi tot mai multe întrebări de mare acuitate şi de o mare actualitate, prin mijloacele specifice acestei unice armonii universale care a fost, este şi va fi muzica inconundabilă a lumii acesteia!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
