La 15 ianuarie 2022, am sărbătorit în România «Ziua Culturii Naționale», dată aleasă și pentru celebrarea lui Mihai Eminescu, Poetul național al românilor, pentru că este ziua când s-a născut şi când se organizează în fiecare an manifestări în toată țara. Sărbătoarea a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, iar, cu un an înainte, parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit «Ziua Culturii Naționale», act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri. Astfel, Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind «Ziua Culturii Naționale» a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010. Ca urmare, avem o datorie sfântă de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național, dar, cu deosebire, pe Poetul Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, cel care a fost nu numai poet, dar şi prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de către critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. A făcut parte din Societatea «Junimea» şi a lucrat ca redactor la ziarul «Timpul», unde a scris articole importante! A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie şi publicistică, iar, manuscrisele lui, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu, la 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti, şi a fost ales, post-mortem la 28 octombrie 1948, membru al Academiei Române. Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul «Junimii» preciza în studiul «Eminescu şi poeziile lui», publicat în 1889: ,,Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”, iar, în lucrarea consacrată vieţii lui Mihai Eminescu, marele critic, George Călinescu afirma: ,,Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale, va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale” (Volumul «Viaţa lui Mihai Eminescu», Editura pentru Literatură, Buc.,1964). Să mai consemnăm că un alt critic literar şi eminescolog, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, devenită în viaţa mănăstirească Maica Benedicta, sublinia faptul că prin geniul său: ,,Căutător de absolut în viaţă, în gândire şi creaţie, Eminescu s-a desfăşurat cu cele mai înalte registre ale cunoaşterii, compensând gravele imperfecţiuni ale realului prin care se simţea închis de necesitate. Şi în căutările lui înfrigurate, a pendulat el, liricul admirabil, «între filosofii», s-a cufundat în mituri, a încercat să pătrundă în ştiinţă, cercetând necontenit căile ce duc spre frumuseţi şi adevăruri”!
,,Eminescu va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”! (Titu Maiorescu)
În multitudinea manifestărilor consacrate lui Mihai Eminescu şi implicit, «Zilei Culturii Naționale» s-a înscris în acest an şi festivitatea acordării Premiului Naţional de Poezie «Mihai Eminescu», iar, scriitorul botoşănean, Gellu Dorian, membru al Uniunii Scriitorilor din România este iniţiatorul acestui premiu acordat anual, în ziua de 15 ianuarie la Botoşani. Domnia sa este referent de specialitate la Centrul Creației Populare din Botoșani, redactor-sef al Revistei «Hyperion – Caiete botoșănene» și consilier editorial la Editura «Axa» din Botoșani, cu zeci de ani de activitate care l-au tranformat în autorul și criticul care este astăzi atât de respectat. Premiul Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» este unul dintre cele mai prestigioase premii literare din România şi se acordă atât poeţilor aflaţi la debut, dar şi scriitorilor consacraţi, pentru întreaga carieră. Mai trebuie spus că Premiul se acordă, de obicei, în cadrul unei gale, organizată la Botoşani, oraşul natal al lui Mihai Eminescu, chiar cu ocazia omagierii zilei sale de naştere, pe 15 ianuarie, însă, anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, gala nu s-a mai organizat în condiţii normale, cum, nici manifestările de amploare, organizate de obicei la Botoşani, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. În schimb, a fost anunţat câştigătorul Premiului Naţional de Poezie «Mihai Eminescu», pe anul 2021, «Opera Omnia» în persoana scriitoarei Marta Petreu, profesor la Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj- Napoca, cea care avea să declare cu acest prilej: ,,Cred că un premiu care poartă numele lui Eminescu este de natură să înfioare pe oricine; pe mine, cu siguranţă! Eu nu pot decât să mă mir, cam stingherită, că talerul balanţei s-a înclinat de data asta în favoarea mea” a spus în câteva cuvinte laureata! Câştigătorul premiului de debut în poezie a fost desemnat de către un juriu format din Alexandru Cistelecan (Universitatea din Târgu Mureş), Mircea A. Diaconu (Universitatea «Ştefan cel Mare» din Suceava), Mihai Iovănel (Institutul de Istorie şi Teorie Literară «George Călinescu» din Bucureşti), Alex Goldiş (Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca) şi Andrei Terian (Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu). Pentru acelaşi premiu au mai fost nominalizaţi alţi patru poeţi: Andrei Codrin Bucur, pentru volumul «La bella Italia: antipoemejurnaliere», Alexandra Pâzgu, pentru volumul «Dă tot ce ai», Ioana Zenaida Rotariu, pentru «Cei cinci ani de muţenie: poezie» şi Cătălina Stanislavn, pentru volumul «Nu mă întrerupe», iar, în final, diploma şi trofeul i-au fost înmânate laureatei Marta Petreu de către managerul Memorialului Ipoteşti, Ala Sainenco, în cadrul evenimentelor organizate în localitatea natală a lui Mihai Eminescu, cu prilejul împlinirii a 172 de ani de la naşterea poetului. În aceeaşi zi de 15 ianuarie 2022, în sala de ședințe a Consiliului Local Botoșani, în cadrul unei ședințe festive, după ce a fost acordat Premiului Naţional de Poezie «Mihai Eminescu», pe anul 2021, «Opera Omnia», au fost decernate titlurile de Cetăţean de Onoare al Municipului Botoșani poetului Vasile Dan, laureatul ediției a XXX-a, și actualei laureate a ediţiei a XXXI-a, când a fost prezentată cartea «O cartografie a imaginarului», de Vasile Dan, apărută în colecția dedicată laureaților acestui premiu, carte publicată la Editura «Rocart» din Pitești. Acestea fiind spuse, juriul, format din Nicolae Manolescu – președinte, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu, Mircea Mihăieș, Ioan Holban, Gabriela Gheorghișor și Vasile Spiridon – membri, în urma votului secret a decis ca din cei douăzeci și șase de poeți propuși, laureatul celei de-a XXXI-a ediții a Premiului Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» să fie poeta Marta Petreu, după care au rostit cuvinte de salut, prin înregistrări video, Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România și al juriului, Varujan Vosganian, prim-vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Marta Petreu și Vasile Dan. «Laudatio» poetei laureate l-a făcut Vasile Spiridon, după care au fost depuse jerbe de flori la statuia lui Eminescu. La Biserica «Uspenia», în care a fost botezat Eminescu, a fost ținut un Te Deum, evenimentul în integralitatea lui fiind coordonat de către Gellu Dorian. Organizatorii acestui eveniment au fost: Primăria și Consiliul Local Botoșani; Fundația Culturală «Hyperion – CB» Botoșani; partener: Uniunea Scriitorilor din România. În fine, să reţinem şi faptul că Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii «Mihai Eminescu» a șters deliberat de pe pagina sa înregistrarea de la Gala de decernare a Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu» – OPUS PRIMUM, recitarea unei poezii care include și cuvinte sau expresii licențioase şi cu aluzii sexuale !(??)
«Nu am zis ce am zis!» (sic??)
Câștigătoarea desemnată de juriu a fost Ileana Negre care este laureata Premiului Național de Poezie «Opus Prim», iar, în cadrul ceremoniei, poeții nominalizați au recitat din propriile creații, între aceştia, Cătălina Stanislavn a ales ca să recite «Gwyneth Paltrow și cu mine», o aşa-zisă poezie care s-ar fi dorit de către autoare chiar premiată, dar, care sună astfel:
„Lumina slabă din pub-ul pe care l-a ales nu mă lasă să-i văd burtica de mangustă
decât atunci când se ridică să meargă la baie
mă gândesc la burtică
mă gândesc la tine pișcându-mă de burtă după o masă mare
drăguț
mă gândesc la posibilitatea de a face sex cu el
și până și felul în care i se ating dinții de sus de buza de jos mă scârbește
mă gândesc că și eu vreau să merg la baie, doar că mă tem să nu-mi pună ceva în băutură
pare destul de ok, dar zice că se masturbează când îl întreb ce face, adică ce job are
lucrează în IT
pe aproape, mă gândesc, dar nu spun
eu le studiez pe cele care ne-au ajutat să ne câștigăm dreptul la vot, condus, la a ne folosi vaginul pentru altceva
în afară de născut copii, reproducere, uneori candidoză
și totuși cele mai bune minți ale generației mele încă mă întreabă
dacă femeile pot fi pompieri
cele mai bune minți ale generației mele sunt Gwyneth Paltrow, care nu știe diferența dintre vulvă și vagin
cele mai bune minți ale generației mele sunt și eu, așteptând să termini o bucată de pizza cu brânză unsuroasă
ca să putem să mergem la tine în cameră și să nu ne f….m pentru că ești prea beat
și eu prea obosită
și am purtat salopeta mea preferată ca tu să mănânci pizza cu brânză unsuroasă
și să nu mă f..i” Sic??!!)! Demn de luat în seamă e şi faptul că în transmisiunea evenimentului, în spatele tinerei se putea citi un mesaj care presupune că «nu am zis ce am zis», care, însă, nu se știe dacă a fost asociat cu tenta poeziei recitată de către autoare. Tot la Botoşani, în 2018 era declanșat un scandal național care a avut-o în prim plan pe Medeea Iancu, o altă tânără care a avut o abordare similară în poezia pe care a ales ca să o citească la o gală ce atunci se desfășura fizic, la Casa Tineretului. Cu multă operativitate, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii «Mihai Eminescu», pe pagina sa de Facebook a cerut scuzele cuvenite şi a dat o explicaţie tardivă spunând: «Recitarea unei poezii care include şi cuvinte sau expresii licenţioase este alegerea exclusivă a poetului/poetei. Nu încurajăm un asemenea demers, dar nici nu putem avea opţiunea de a interzice în vreun fel modalitatea în care înţelege să se exprime un creator. Ca atare, în considerarea dreptului la liberă exprimare, mai ales în domeniul literar, Memorialul Ipoteşti nu poate cenzura modul în care un tânăr poet încearcă să devină cunoscut publicului larg. În urma apariţiei în mediul online a înregistrării în care o poetă nominalizată înţelege să recite una dintre poeziile sale care conţine cuvinte licenţioase, am decis, fără a ne pronunţa asupra valorii literare a textului citit», de parcă luarea în considerare a dreptului la exprimare, ar duce pornografia până dincolo de cadrul elementar al bunului simţ! Cât priveşte talentul autoarei, parcă ar proveni din exilul tragic al prostiei şi al absenţei cu desăvârşire a oricărui dram de talent! Poate că poezia respectivă merita prezentată într-un cenaclu de…bordel, acolo unde prostituatele ameţite de magia drogurilor, debitează orice nerozie! Nu, domnilor critici, poezia nu se poate face din orice, ea presupune talent şi suferinţă lăuntrică, iar, Mihai Eminescu transcende până dincolo de obsesiile lubrice (cu conotaţii sexuale) şi peste metaforele de circumstanţă ale limbajului pornografic! Orice sustragere de la responsbilitate conduce la destructurarea personalităţii omului! Marele poet al românilor este omagiat în mod special, an de an la Botoșani, locul în care Mihai Eminescu s-a născut, pentru ca noi să putem sărbători cu cinste şi cu demnitate «Ziua Culturii Naţionale»!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
GOGONEA,TOT O MURATURA ESTI.