-Rep. Domnule Preşedinte, ştiu că la sfârşitul anului trecut, aţi întreprins demersuri pentru desfăşurarea unor conferinţe online privind evocarea evenimentelor din decembrie 1989, ca şi în ceea ce priveşte modul cum au fost acestea percepute!
– A.G. Prin conferinţele noastre, am căutat să elucidăm şi modul cum s-au desfăşurat evenimentele, pentru restabilirea adevărului, pentru că avem tipărită şi o lucrare de referinţă intitulată: «România – între revoluţie şi lovitură de stat», tocmai pentru a lămuri resorturile schimbărilor din acele zile, iar, noi am căutat să ne situăm pe o analiză ştiinţifică şi pertinentă a evenimentelor respective, pentru restabilirea adevărului…
-Rep. Adevăr care se tot caută de vreo treizeci de ani, fără a se fi aflat!
– A.G. Pentru că nici nu se doreşte aflarea acestui adevăr, speculându-se în jurul ideii de lovitură de stat! De altfel, Universitatea «Constantin Brâncuşi» a iniţiat desfăşurarea acestor conferinţe online, cu participarea unor personalităţi de prestigiu din Europa,
-Rep. Care segmente de populaţie le aveţi în vedere, atunci când vă referiţi la ceea ce s-a întâplat în decembrie 1989?
– A.G. Toţi oamenii care sunt interesaţi de aflarea adevărului, chiar persoane cu o condiţie socială medie, tineri în special!
-Rep. Ce alte probleme aţi avut în atenţie şi aveţi pe mai departe, prin colaborarea cu personalităţile care au răspuns invitaţiei dumneavoastră?
– A.G. Am stabilit că putem discuta şi despre vaccinul anticovid, pentru că sunt importante atitudinile «pro» şi «contra» vaccinului, iar, în acest sens, ne axăm pe un studiu sociologic şi în acelaşi timp comparativ, anterior vaccinării şi post-vaccinare, pentru a vedea în ce măsură efectele post-vaccin afectează sănătatea oamenilor!
,,Despre lumea actuală şi provocările ei, realizăm o serie de conferinţe axate pe toate domeniile în care funcţionăm”!
-Rep. Ce mai aveţi în atenţia Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi»?
– A.G. La nivelul universităţii, sub un titlu destul de larg despre lumea actuală şi provocările ei, realizăm o serie de conferinţe axate pe toate domeniile în care funcţionăm, începând cu ştiinţele educaţiei şi continuând cu ştiinţele juridice, pentru sănătate, economice şi tehnologice din domeniul ingineriei, deci, putem spune că ne bucurăm de o participare prestigioasă a specialiştilor din ţară şi de peste hotare!
-Rep. Sunt lucruri demne de preocupările lumii ştiinţifice şi academice!
– A.G. Repet, vorbim despre lumea actuală şi provocările ei, pentru că abordăm, nu doar problemele din România, dar şi pe cele din întreaga lume!
-Rep. Mai sunteţi deschis către marile probleme ale educaţiei din România?
– A.G. Am fost şi rămân deschis în privinţa acestor probleme!
-Rep. Cum se prezintă atmosfera actuală a educaţiei româneşti?
– A.G. Putem spune că la ora actuală, învăţământul trece printr-o perioadă cenuşie, o perioadă confuză, pentru că vechile probleme au devenit acum şi marile probleme create de către această pandemie, un fenomen care n-a fost prevăzut suficient sau care a fost apreciat la modul destul de neprofesionist de către cei direct răspunzători!
-Rep. Ştiu că sunteţi autorul unui proiect interesant al Legii Educaţiei Naţionale, dar, mai rămâneţi dispus ca să depuneţi eforturi pentru concretizarea acestui proiect?
– A.G. Da, cu şase-şapte ani în urmă, am elaborat acest proiect şi era nevoie de un sprijin parlamentar în aplicarea acestuia, dar, totuşi, rămân optimist că va ieşi ceva din acest demers al meu! Deci, rămân un optimist rezervat, pentru că pot interveni o serie de elemente frenatorii în derularea acestui proiect care nu trebuie să pună «în paranteză» progresele înregistrate în lumea largă! Acest lucru, nu mă împiedică să rămân optimist în eforturile mele, pentru că societatea românească are nevoie de educaţie, ca orice fel de societate umană.
-Rep. Cum vedeţi, mai îndeaproape, «ispitele» învăţământului românesc?
– A.G. În ultimii ani s-a mers pe o curbă descendentă, parcă din ce în ce mai slabă, ceea ce pune învăţământul românesc într-o postură de inferioritate faţă de alte ţări civilizate. Să nu uităm că învăţământul românesc a dat lumii oameni de mare cultură şi în acelaşi timp de mare performanţă în multe domenii de activitate!
,,Partizanatul politic de tip partinic în problema educaţiei este un fapt dăunător”!
-Rep. Domnule Preşedinte, îmi propusesem, ca să nu intrăm în problemele politice actuale, dar, cum există şi politica celor care nu fac politică, în momentul în care bătălia se dă cel mai mult pentru funcţii politice, aş dori să vă întreb, care credeţi că este rolul educaţiei în schimbarea cursului nefavorabil în care se află astăzi România?
– A.G. Domnule profesor, cred că rolul educaţiei este unul decisiv în definirea unei societăţi!
-Rep. Consideraţi că putem vorbi despre un eşec lamentabil al politicii guvernamentale actuale în domeniul educaţiei?
– A.G. Da, a fost şi este un eşec pentru că între agenda electorală şi agenda publică a politicienilor există o diferenţă considerabilă, ca între planetele Pământ şi Marte, să spunem! Se uită faptul că un principiu fundamental care reglementează relaţiile dintre alegători şi cei aleşi, trebuie să fie acela prin care politicienii să raporteze ceea ce au făcut în mandatul anterior!
-Rep. Un fel de «Parlamentarii la raport», cum ar spune Domnul Morega, şi sper că nu vă supăraţi dacă-l amintesc acum, deoarece e bine să-i adresăm un sincer «La Mulţi Ani», cu ocazia zilei de naştere!
– A.G. Sunt de acord cu ceea ce spuneţi, iar, în ceea ce priveşte realitatea de la noi, situaţia nu se poate redresa fără oameni cu vocaţie! Dacă vreţi să facem referire la o personalitate marcantă a neamului românesc, la Constantin Rădulescu-Motru, cel care spunea la vremea lui că avem «prea puţini politicieni cu vocaţie», eu aş mai adăuga că în momentul de faţă, lipsesc astfel de politicieni, iar, perspectivele de îndreptare a situaţiei în care se află ţara sunt reduse, în timp ce orizontul de aşteptare este destul de mare!
-Rep. Problemele educaţiei sunt legate de existenţa unei anumite forţe politice?
– A.G. Problemele educaţiei nu pot fi «confiscate» de către un anumit partid, indiferent care este acela, pentru că educaţia este un bun naţional! E foarte clar că partizanatul politic de tip partinic în problema educaţiei este un fapt dăunător, din orice punct de vedere! M-aş referi, îndeosebi, la politizarea excesivă de tip partinic a funcţiilor de conducere, de îndrumare şi control în domeniul educaţiei!
-Rep. Ce le puteţi spune celor care vă cunosc şi căror persoane se adresează urările dumneavoastră la încheierea interviului nostru?
– A.G. Chiar dacă trecem cu toţi prin această perioadă mai grea, urez tuturor oamenilor legaţi de activitatea Universităţii «Constantin Brâncuşi», conducerii administrative a Ziarului «Gorjeanul», tuturor redactorilor şi colaboratorilor publicaţiei de suflet în care ne regăsim cu toţi, aşa cum le doresc tuturor gorjenilor şi tuturor românilor, multă sănătate şi multe împliniri, cu speranţa că anul 2021 va fi, cu ajutorul Lui Dumnezeu, un an mai bun! LA MULŢI ANI!
-Rep. LA MULŢI ANI şi dumneavoastră, Domnule Preşedinte Adrian Gorun!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
