– Rep. Domnule primar, Marian Slivilescu, trebuie să vă mărturisesc faptul că sunt surprins că într-o zi de sărbătoare creștinească, sunteți cu aproape întreaga echipă de lucru în primărie!
-Prezența noastră în primărie se explică prin faptul că este o zi lucrătoare, iar dacă oamenii au nevoie de primar și de instituția primarului, mai ales de instituția primăriei, am putea spune că trebuie să fim la datorie! Sunt și lucruri urgente, sunt și lucruri pentru care oamenii apelează în mod obișnuit, pentru că mă refer aici la Registrul stării civile. Astăzi, chiar a fost vorba despre decesul unei persoane și a trebuit să fim prezenți pentru eliberarea certificatului de deces! Alteori sunt și lucruri mai plăcute, oficierea căsătoriilor, plus atâtea probleme curente pe care trebuie să le rezolvăm în perioada imediat următoare, inclusiv rectificarea de buget, printr-o dispoziție financiar-contabilă care modifică prevederile anterioare.
“Cetățeanul să fie împăcat cu gândul că în Primăria Tismana există cineva care să-i dea ascultare”
– Rep. Deci, sunteți pliați pe problema bugetului, o chestiune de actualitate!
-Așa este! Sunt peste 7.200 de suflete înregistrate și numai un om, din 50, dacă ar avea o problemă la primărie, vă dați seama că trebuie să fim deschiși mereu la solicitările oamenilor, să fim operativi, pentru că, să fim sinceri, poate nu reușim întotdeauna să le oferim oamenilor ceea ce își doresc, dar, măcar să fim la datorie, ca întotdeauna cetățeanul să fie împăcat cu gândul că în Primăria Tismana există cineva care are bunăvoința să-i dea ascultare și caută să-l ajute!
– Rep. Tocmai discutam cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit, dr. Irineu, că oamenii au ajuns, din păcate, într-o criză a comunicării, când nu se mai ascultă unii pe alții! Aveți întotdeauna răbdarea să-i ascultați pe oameni cu problemele lor?
-Poate că timpul reprezintă marea dilemă, de când mă știu în această vremelnică funcție, iar a răspunde solicitărilor cetățenilor este o problemă de educație, pentru că educația te face să te modelezi și să te adaptezi la cerințele cetățeanului!
– Rep. Domnule Primar, trebuie să amintesc faptul că aveți și un umor subtil, de om inteligent, orice s-ar spune, pentru că atunci când se vorbea despre venirea Președintelui Klaus Iohannis la Mănăstirea Tismana, dumneavoastră spuneați că nu e vorba de o pregătire specială pentru acest eveniment și nici măcar nu veți încerca să legați cu ață castanele în crengile pomilor, ca să faceți impresie!
-Au fost o serie de «experiențe» de neuitat în vremile trecute, mai ales în vremea «epocii de aur» și problema rămâne de actualitate și astăzi, poate și mâine!
– Rep. Să înțeleg că umorul îi ajută pe cei care se luptă cu neajunsurile vieții, cu asprimea gerului care ne încearcă în aceste zile?
-Umorul ne salvează uneori din situații dificile! Este o modalitate, nu numai de a face haz de necaz, dar și de a «biciui», așa cum o face viscolul, anumite metehne, anumite moravuri care ne sar în ochi…la vedere! Poate m-a costat acest lucru, pentru că n-am fost invitat la primirea Președintelui Iohannis, dar, nu e nici o pierdere și nu regret observația mea. Un român care venea din Italia și care a citit «poanta» pe internet, m-a felicitat și mi-a confirmat că uneori trebuie spuse cu subtilitatea lor savuroasă asemenea lucruri care ne mai destind, ne mai fac să zâmbim, în viața aceasta cu prea mute clipe de întristări, cred că sunteți de acord!
“Am făcut mai puțin decât mi-aș fi dorit și mult mai puțin decât ar fi dorit oamenii”
– Rep. Perfect de acord! Iar, pentru că am încheiat de curând un an atât de bogat în evenimente de tot felul, uneori triste pentru cei care au ratat ocazia, aș dori să vă întreb, cu ce vă mândriți la nivelul Orașului Tismana, care sunt împlinirile care vă încălzesc sufletul, domnule Marian Slivilescu, pentru că sunteți, oricum, un «veteran» în scaunul de primar?
-Domnule profesor, poate că a fost un an în care am făcut mai puțin decât mi-aș fi dorit și mult mai puțin decât și-ar fi dorit oamenii! Dar, cu obiectivitate privind lucrurile, cred că am mers înainte! Am făcut câțiva pași înainte față de anul anterior, iar ca să dau câteva exemple sugestive, aș aminti faptul că am inaugurat Casa de cultură «George Coșbuc» din Tismana, unde am trăit cu emoție în aceste zile bucuria sărbătorilor de iarnă. O investiție pe care am derulat-o pe o perioadă de trei ani, împreună cu Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții, unde contribuția noastră a fost de 25%, iar aceasta e o mare realizare, pentru că la Tismana, din anul 1985, odată cu declinul Cooperativei «Arta casnică», putem vorbi de o lipsă a manifestărilor culturale, în afara Sărbătorii anuale de la 15 august, de Sfânta Maria Mare! A dispărut în vreme echipa de dansuri populare, taraful de muzică lăutărească, iar după 1989, parcă totul s-a prăbușit sub aspectul vieții culturale! Practic, aveam o clădire închisă care se degrada mereu, fără încălzire, plină de igrasie, ce-și pierduse menirea de spațiu de cultură! Știm bine că pe timp de iarnă, dorința oamenilor de a participa la activități culturale e mai mare decât pe timpul verii. Avem în incinta instituției de cultură un muzeu al costumului popular din zonă, sunt aproximativ 46 de piese de colecție, unele cu o vechime de peste 150 de ani. Pot spune că avem o bibliotecă pusă la punct, un «biblionet» racordat la ultimele noutăți, avem spații pentru cercuri ale copiilor, pentru clubul pensionarilor, secții ale Școlii populare de artă, iar de acum, așa cum am spus, încercăm să facem ceva ca să fim ceea ce am fost, și mai mult decât atât! E o dorință pe care vrem s-o ducem la îndeplinire, pentru că am angajat un director de casă de cultură, stabilindu-i responsabilități mari, pentru că ne raportăm la o activitate culturală complexă. Am reușit, de asemenea, să deschidem și să introducem în circuitul rețelei de apă potabilă stația de filtrare de la Tismănița, pentru că Tismana, deși este o adevărată «casă a apelor», pentru 120. 000 de persoane din Dolj și din Gorj, aveam un debit de apă care în timpul ploilor se tulbura, dar, acum bem o apă curată, o adevărată «apă plată», care vine la robinetele tismănenilor. O parte a locuitorilor satelor Isvarna și Costeni beau apă din aceeași sursă de la Isvarna. De fapt, din 1967, din izbucurile de la Isvarna, noi dăm apă la Craiova. Sunt suficiente motive de bucurie și de încredere de a merge înainte! Am reușit să asfaltăm și câteva drumuri din satele Tismanei, s-a modernizat structura de alimentare cu apă, acolo unde se mai învechise, am depus un proiect pe fonduri europene în vederea punerii în valoare a lacului de acumulare din apropierea centrului civic și dorim să amenajăm și o grădină publică, pentru a pune în valoare un loc viran pe care a fost cândva o fabrică de betoane, o fostă brutărie, căci locul devenise groapă de gunoi!
– Rep. Cred că în felul acesta, ați trecut la evidențierea unor proiecte pe care vi le-ați propus pentru anul acesta în care abia am intrat !
-Aș mai adăuga unele proiecte pe care le-am înaintat Ministerului Dezvoltării și care se referă la rețeaua de drumuri din satele Vânăta, Costeni și Ciocârlii, inclusiv încercarea de a obține finanțare pentru o stație de canalizare și de epurare a apei, care va ajunge până la Sfânta Mănăstire Tismana. Construcțiile din jurul mănăstirii au absolută nevoie de această rețea de canalizare, investiție mare, care se ridică la aproape 21,5 de milioane de lei și care va include, într-o primă etapă, satele Pocruia și Vânăta, pentru că derularea proiectului se întinde pe câțiva ani înainte. Ne propunem realizarea unor proiecte referitoare la eficientizarea energetică, la extinderea iluminatului stradal. Intenționăm să deschidem o a doua cale pentru turiștii care vin în Tismana, prin Valea Pocruii, prin spatele Muntelui Cioclovina, ceea ce ar permite un acces mai ușor la schituri și la Complexul care se creează la Merișoru, traseu care trece printr-o zonă mirifică. În funcție de posibilitățle de finanțare, vom încerca să derulăm și alte proiecte prin care vrem să punem în valoare potențialul natural deosebit!
“Întotdeauna, să știți că mi-a plăcut să las «urme» pe unde trec”
– Rep. În încheierea dialogului nostru, domnule inginer, Marian Slivilescu, ce vă doriți mai mult pentru sufletul dumneavoastră și pentru cei dragi din familie, pentru mama dumneavoastră, care vă prețuiește foarte mult, o cititoare fidelă a Ziarului «Gorjeanul», tocmai pentru a vă bucura pe deplin în postura de primar aflat la cel de-al doilea mandat de edil șef al Orașului Tismana?
-Stimate domnule profesor, suntem abonați la Ziarul «Gorjeanul» și mama vă citește mereu articolele dumneavoastră interesante, mai ales cele despre viața spirituală, așa că am să-i spun să urmărească ziarul!
– Rep. Nu sunt decât un truditor neînsemnat al cuvântului scris în paginile acestui ziar de suflet al gorjenilor, pentru că sunt și alți redactori și colaboratori mai valoroși decât mine, pe care nu vreau să-i supăr, dacă mă lăudați prea mult! Să continuăm cu ideea de mai înainte, pentru că mă interesează, chiar dacă mi-aș fi dorit să vorbim și despre minunatele biserici de la Tismana!
-Deci, îmi doresc să am sănătate și putere de muncă, pentru că sănătatea mea se cam șubrezește! Mi-aș dori să am în primărie o echipă valoroasă în jurul meu, care să înțeleagă nevoile comunității! Din păcate, nu am viceprimar, iar colegii mei, vreau să mă înțeleagă că am venit în această funcție numai din dorința de a-mi ajuta comunitatea. Poate că uneori, nu mă fac pe deplin înțeles, pentru că sunt și eu un om ca toți ceilalți, dar, întotdeauna, să știți că mi-a plăcut să las «urme» pe unde trec!
Dacă oamenii mă înțeleg în ceea ce vreau să fac, repet, chiar dacă nu sunt suficient de explicit, pentru că trebuie să-mi înțeleg și să-mi fie acceptate și iertate chiar și unele dintre defectele mele, aș dori mai multă implicare din partea concetățenilor mei, un sprijin mai activ, chiar o mai mare participare a cetățenilor la dezbaterea principalelor proiecte de dezvoltare a localității noastre! Fără sprijinul comunității, nu se poate face nimic trainic și de apreciat!
– Rep. Vă mulțumesc pentru interviu, domnule Primar, Marian Slivilescu, și vă doresc «LA MULȚI ANI»!
Profesor, Vasile GOGONEA
