Educaţia…şi Lecţia de viaţă! – Interviu cu domnul dr. ing. Cătălin PEPTAN, Directorul Institutului de Politici Publice, Administraţie şi Ştiinţele Educaţiei (IPPASE), al Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din TÂRGU-JIU ,,Tema migraţiei ilegale se dovedeşte a fi una de maximă actualitate și pot spune că a beneficiat de o expunere mediatică intensă”!

740

-Rep. Domnule director, în contextul dialogului nostru, care cred că trezeşte atenţia tot mai mult în strânsă legătură cu temele abordate şi chiar cu maniera în care se desfăşoară un asemenea schimb de idei pe tema problematicilor majore cu care se confruntă societatea globală în această perioadă, vă propun să analizăm un subiect de actualitate și aş spune, chiar de maxim interes în legătură cu fenomenul migrației, văzut mai întâi la modul general, ca să putem particulariza pe fondul exodului refugiaţilor din zona asiatică spre Europa occidentală!
-C.P. Domnule profesor, dumneavoastră, ca sociolog, vă pot spune că problematica migrației ilegale nu este nicidecum una nouă, ea fiind o constantă a istoriei umane, pentru că s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, fiind consecinţa dezvoltării inegale a diferitelor societăţi şi culturi, exprimând chiar dorința mai mult decât firească a omului de a se stabili în locul care îi oferă şanse reale pentru o viaţă mai bună!
-Rep. Aşadar, tema migraţiei este veche de când lumea şi pământul, cum s-ar spune, dar, după prăbuşirea «Cortinei de Fier», în ultimele trei decenii, parcă de la o zi la alta capătă accente tot mai dramatice!
-C.P. Tema migraţiei ilegale se dovedeşte a fi una de maximă actualitate și pot spune că a beneficiat de o expunere mediatică intensă, mai ales după începerea războiului din Siria şi după criza europeană a imigranţilor, din perioada 2014-2015. Fenomenul s-a acutizat la sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020, odată cu accentuarea conflictului turco-sirian, datorat sprijinului oferit de către autoritățile de la Ankara rebelilor islamişti din nordul Siriei, în lupta contra armatei siriene. Se cunosc amenințările Turciei, din acea perioadă, cu privire la deschiderea graniţelor, astfel încât refugiaţii sirieni să se poată deplasa spre ţări din vestul Europei.
-Rep. Se pare că, totuşi, criza pandemică a diminuat simţitor fenomenul migraţiei!
-C.P. Da, în mod paradoxal, tocmai noua amenințare globală, pandemia COVID-19, pare să fi fost cea care a obstrucționat acest masiv exod, inerent la acea dată. Apropiindu-ne de zilele noastre, vedem că la granița dintre Polonia și Belarus apar grupuri masive de migranți proveniți în cea mai mare parte din Orientul Mijlociu, iar criza generată de prezența acestora capătă un potențial ridicat de escaladare, un înalt decident polonez afirmând că ea reprezintă cea mai mare amenințare pentru Europa, după sfârșitul «Războiului rece»!
-Rep. Am putea spune că «bătrâna» Europă, destul de îmbătrânită la propriu şi la figurat, reprezintă, pur şi simplu, o destinație precisă şi mult visată pentru emigranții din zona Orientului Mijlociu!
-C.P. Așa este, pentru că în urmă cu ceva vreme, autoritățile de la Ankara susțineau că pe teritoriul Turciei se află peste 3,5 milioane de refugiați sirieni şi de alte naționalități, care refuză reîntoarcerea în țările lor de origine şi urmărind ca să ajungă în vestul Europei, în căutarea libertății.
-Rep. Cea mai puternică economie europeană, mă refer la economia germană, a beneficiat din plin de specialişti de înaltă calificare din estul Europei, dar forţa de muncă asiatică a creat multe probleme care, pe fondul crizei pandemice, determină o relativă stagnare a economiei acestei ţări!
-C.P. O astfel de conduită a fost încurajată, în opinia mea, și de faptul că Germania, «îmbătrânită» și cu un mare deficit de forță de muncă, și-a deschis larg porțile, la jumătatea deceniului trecut, și a primit circa un milion de imigranți, determinând un precedent care se vrea a fi urmat şi astăzi!
-Rep. Să înțeleg că doar interesul economic este cel care motivează sau alimentează deplasarea masivă a imigranților spre Europa?
-C.P. În linii mari, vestul Europei a devenit o destinație atractivă pentru valul de emigranți din Asia și Africa, nu numai datorită potențialului economic al ţărilor dezvoltate, dar mai degrabă şi datorită promovării unor politici «asistențiale» permisive de către majoritatea statelor dezvoltate din regiune. Deși state din alte continente dețin economii mult mai puternice decât oricare țară europeană, iar, în acest caz, am în vedere Statele Unite, cu deosebire, urmare a politicilor descurajante adoptate, acestea nu s-au confruntat cu problematica imigrației în masă.
-Rep. Desigur, problema se dovedeşte destul de complexă şi e firesc, în ultimă instanţă, ca modalităţile de abordare să capete forme diferite!
-C.P. Fără a fi adeptul extremelor, vă reamintesc faptul că Statele Unite ale Americii, și exemplul poate fi dublat și de alte state europene, chiar din proximitatea țării noastre, care au adoptat măsuri mult mai restrictive, putând aminti în acest sens doar mult criticatul «zid» sau gardul cu sârmă ghipată de la frontierele unor state!
-Rep. Puteți să ne oferiţi şi unele date concrete despre efortul depus de către statele europene pentru susținerea imigranților, odată ajunși în aceste ţări?
-C.P. Domnule profesor, dacă ne referim în mod strict la efortul financiar necesar susținerii și integrării imigranților sosiți în Europa, vă pot spune că el este unul mai mult decât considerabil! Aş întări această afirmaţie prin faptul că el reprezintă o povară pentru bugetul Europei, cu atât mai mult cu cât, chiar înainte de marele val al imigranților de la jumătatea deceniului trecut, după cum susținea fostul cancelar german Angela Merkel, Europa avea «de finanțat cam 50% din cheltuielile sociale globale», în contextul în care populația continentului reprezintă doar 7% din cea a întregii lumi, iar economiile statelor continentului produc aproximativ 25% din Produsul Intern Brut (PIB) de la nivel mondial!
-Rep. Domnule director, multe dintre statele lumii care se opun migrației ilegale motivează această conduită prin însăşi necesitatea obstrucționării extinderii formelor criminalității organizare transfrontaliere, odată cu continuarea valului migrației, de aceea, v-aş întreba, cum apreciaţi o astfel de abordare?
-C.P. Cred că, în ultima perioadă, devine mai evident faptul că amplificarea migraţiei ilegale se află în conexiune directă cu dezvoltarea şi diversificarea formelor asociate criminalităţii organizate transfrontaliere, cum ar fi traficul de persoane, traficul și consumul de droguri, criminalitatea cibernetică sau cu ameninţările care sunt legate de fenomenul terorist, despre care am discutat şi care merită urmărit! Acesta este motivul pentru care la nivelul entităților statale sau la nivel internaţional au fost adoptate măsuri bazate pe reglementări specifice care vizează măsuri de prevenire şi combatere a acestor amenințări, pe fondul unui control mai mare asupra migrației ilegale.

,,Cred că Europa are încă nevoie de migranţi, datorită ratei natalităţii scăzute”!

-Rep. Aş dori să aflu dacă poate fi folosită migrația ilegală ca un «instrument» de realizare a propriilor interese ale unor state sau chiar ale unor lideri zonali?
-C.P. Răspunsul la o astfel de întrebare este dificil de formulat cu un grad ridicat de certitudine! Cert este însă că în mass-media internațională se discută intens, în ultimul timp, despre intențiile și capacitatea unor ţări de a determina şi a folosi migraţia ilegală ca pe o modalitate de promovare a propriilor interese regionale, chiar dacă sunt generate ameninţări neconvenționale de securitate pentru comunitățile din arealele geografice afectate de migrație.
-Rep. Daţi-mi un exemplu concret în acest sens!
-C.P. Dacă ne referim doar la recenta criză a migranților de la granița dintre Polonia și Belarus, autoritățile poloneze susțin că aceasta este susținută de forțele speciale din țara vecină. Nu puține sunt vocile din spațiul european care susțin că președintele Alexandr Lukaşenko foloseşte drama refugiaţilor ca pe o armă politică de răzbunare pentru sancţiunile economice la care a fost supusă propria-i administrație!
-Rep. În contextul multiplelor probleme generate de către imigranții ajunși în spațiul european, cum vede cetățeanul autohton prezența acestora în propria-i ţară?
-C.P. Migranții proveniți cu precădere din spațiul lumii islamice sunt percepuți ca o ameninţare reală la ceea ce este considerat a fi «modus vivendi occidentalis» şi cred că există serioase preocupări legate de compatibilitatea valorilor lumii islamice cu valorile creștine. Realitatea ne arată că în Europa Occidentală fenomenul infracționalității a cunoscut cote alarmante, migranții aflându-se la originea multora dintre infracțiuni!
-Rep. Dar poziţiile forţelor politice din aceste ţări şi ale opiniei publice…
-C.P. …Reacțiile unei părți a opiniei publice și a forțelor politice extremiste din țările vest-europene la astfel de acțiuni sunt prompte și constituie potențiali factori de risc pentru stabilitatea societală!
-Rep. Domnule director, dar, am remarcat şi o creștere a reacţiilor forțelor de extremă dreapta care iau atitudine împotriva prezenței imigranților pe teritoriul european!
-C.P. Așa este, pentru că grupările de extrema dreaptă din unele țări europene au o popularitate în creștere, datorită poziției publice antimigrație, prin vehicularea unor teme de genul: «islamizarea» societăţii europene şi pierderea identităţii naţionale! În acest sens, vorbim despre idei ale «Alternativei pentru Germania» sau despre «Adunarea Naţională» (Franţa), «VOX» (Spania), «Democraţii Suedezi», «Zorii Aurii» (Grecia), «Lege şi Justiţie» (Polonia), «Partidul pentru Libertate» (Olanda) şi «Partidul Popular Danez», iar astfel de poziții sunt la fel de periculoase pentru societate, precum amenințările generate de fenomenul migrației ilegale.
-Rep. Cum credeți că trebuie să se poziționeze liderii europeni cu privire la problematica migrației cu care se confruntă continentul nostru?
-C.P. Având în vedere problemele cu care se confruntă unele țări ale Uniunii Europene privitoare la deficitul forței de muncă, eu cred că Europa are încă nevoie de migranţi, datorită ratei natalităţii scăzute cu care se confruntă aceste ţări, iar toți «actorii» implicați trebuie să înţeleagă că numai respectând principiul legalității, migraţia poate fi controlată în funcție de capacitatea de absorbție a țărilor europene! Pe de altă parte, ajunși pe continentul european, migranții trebuie să accepte necesitatea integrării în valorile culturale şi sociale europene!
-Rep. Frumos de spus în teorie, dar mai greu de pus în practică, dacă şi Europa face pași concreți spre integrarea migranților veniți din alte lumi și din alte civilizații!
-C.P. Aceşti paşi se pot vedea, pentru că marile metropole europene «găzduiesc», în numele toleranței religioase și a acceptării multiculturalismului, chiar moschei musulmane, temple hinduse sau budiste, sinagogi evreiești, alături de catedralele creștine! Dacă ne referim la migranții veniți din lumea musulmană, voi da ca exemplu Londra, cu peste 100 de tribunale islamice «sharia» și aproape 500 de moschei, ceea ce l-a determinat pe clericul șiit Maulana Siez Raza Rizvi să susțină că Londra este „mai islamică decât multe țări musulmane puse la un loc” şi să nu uităm că Sadiq Khan a devenit, în anul 2016, primul musulman care conduce o capitală occidentală și a fost reales, în urmă cu câteva luni, pentru al doilea mandat în funcția de primar al Londrei!
-Rep. După ce am sărbătorit Ziua Naţională a României, în finalul dialogului nostru de azi, cum credeți că se va soluționa această problemă spinoasă a migrației ilegale ce pare că se abate asupra continentului european?
-C.P. Domnule profesor, istoria confirmă faptul că migrația a avut şi un rol pozitiv în dezvoltarea societăţii, contribuind la îmbogăţirea culturilor şi a civilizaţiilor lumii! Fiind puternic ancorat în ceea ce definește comportamentul uman, cred că fenomenul migrației nu va putea fi oprit niciodată şi nici nu trebuie să ne propunem așa ceva! Ceea ce cred că trebuie realizat se referă la gestionarea optimă a problematicii, ținând cont de interesul ambelor părți implicate în fenomenul acesta: migranții, pe de-o parte, societățile în cadrul cărora vor să se stabilească, pe de altă parte!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

P.S. Domnul Cătălin Peptan este licențiat în inginerie și în drept juridic, absolvent al studiilor postuniversitare în domeniul managementului securității naționale și deține titlul de doctor în științe tehnice, având o bogată experiență la nivel de top management în instituții de intelligence. În prezent este cadru didactic asociat al Universității «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din TÂRGU-JIU și al Universității de VEST din TIMIŞOARA, unde predă cursuri circumscrise Studiilor de Securitate și Intelligence.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here