-Rep. Domnule director, din câte am înţeles, institutul pe care-l conduceți are preocupări susţinute legate de problematica pandemiei COVID-19, organizând mese rotunde cu specialiștii de prim rang ai lumii medicale românești și redactând mai multe studii cu privire la impactul pandemiei asupra vieții societale, de aceea, pentru discuţia noastră de azi, v-aş ruga să ne spuneţi, ce v-a determinat să aveți astfel de inițiative?
-C.P. Mai întâi, pot să vă spun că problematica pandemiei COVID-19 este intens dezbătută la nivel național de către specialiști din diverse domenii de activitate și de către formatorii de opinie. Ca urmare, am considerat că este datoria noastră să abordăm această problematică și să lansăm în spațiul public puncte de vedere pertinente cu privire la gestionarea pandemiei, deoarece sănătatea populației, grav afectată de pandemie, reprezintă un indicator fundamental care reflectă nivelul de dezvoltare a oricărui stat, iar sistemul național de sănătate are un rol foarte important în arhitectura conceptului de securitate națională.
-Rep. Consideraţi că trebuie adoptate măsurile necesare pentru limitarea şi pentru combaterea eficentă a flagelului pandemic de către organismele şi de către instituţiile abilitate în acest sens?
-C.P. Trebuie să spunem că, potrivit Constituției României, statul este obligat să asigurare sănătatea publică și dreptul la sănătate pentru cetățenii săi. Pe de altă parte, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2021-2024, prevede responsabilități sporite pentru sistemul de sănătate publică în cazul apariției pandemiilor sau a unor situații de urgență. Așadar, statul român are obligații exprese în ceea ce privește asigurarea sănătății propriilor cetățeni în perioada pandemiei!
-Rep. Vă rog să ne prezentați câteva dintre concluziile desprinse din activitățile organizate de către institutul dumneavoastră!
-C.P. Dezbaterile găzduite de către institutul nostru au arătat că noul coronavirus SARS-CoV-2 a reprezentat şi unele provocări excepționale pentru lumea medicală de pe întreg mapamondul, iar consecințele pandemiei sunt practic incomensurabile, manifestându-se în toate domeniile vieții societale. Să vă spun că unul dintre invitații noștri, prof. univ. Dodo Săndesc, vice-preşedinte al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, spunea că acest coronavirus a avut manifestări perverse care au creat o simptomatologie foarte diversificată, atipică, însă specialiștii au reușit să descifreze mecanismele de evoluție și să identifice mijloacele de contracarare ale acestuia, ceea ce a făcut ca instituțiile medicale să fie percepute, mai ales în momentele de vârf ale pandemiei, ca o adevărată „arcă a lui Noe”!
-Rep. O exprimare sugestivă şi cam triumfalistă, ştiute fiind şi deciziile confuze care au menţinut restricţiile şi chiar le-au intensificat în perioada sărbătorilor de iarnă, când oamenii se simt mai aproape de credinţă şi de sufletele celor suferinzi și nevoiași!
-C.P. Așa este, și nu putem să omitem faptul că prioritizarea tratării pacienților infectați cu noul coronavirus a condus la închiderea temporară sau la diminuarea capacității anumitor secții specializate în tratarea bolnavilor cu alte afecțiuni. Nu puține au fost vocile din spațiul public ce au considerat că acestor categorii de pacienți li s-a încălcat dreptul constituțional la ocrotirea sănătății. Dar, aceasta este o altă consecinţă a gravelor probleme generate de pandemia în mijlocul căreia încă ne aflăm!
-Rep. Mi se pare un subiect interesant care cred că ar merita o dezbatere cu specialiștii din domeniul medical, însă, revenind la problematica pandemiei am remarcat, pe site-ul institutului, că mulți dintre invitații dumneavoastră consideră testarea populației şi crearea unor puncte de vaccinare ca fiind esențiale pentru gestionarea pandemiei!
-C.P. Este un punct de vedere susținut de către mai toți invitații noștri: Doamna Prof. univ. dr. Carmen Mihaela Dorobăț, medic infecționist la Spitalul de boli infecțioase din Iași, ca de altfel și doamna Conf. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» din București, care au considerat că testarea oferă o imagine reală cu privire la răspândirea virusului în rândul populației.
-Rep. Specialiştii pe care i-aţi invitat, au susținut necesitatea unei mai mari preocupări din partea autorităţilor statului pentru gestionarea pandemiei prin testarea populație. Ce au făcut autoritățile în acest sens?
-C.P. Concluziile studiilor noastre arată că s-au manifestat disfuncții serioase în ceea ce privește testarea populației, aceasta situându-se la valori mult inferioare capacității maxime de testare la nivel național. În acest context, am asistat la o retorică publică foarte acidă la adresa autorităților statului, acuzate de dezinteres față de testarea populației, apreciindu-se că un grad ridicat de infestare reliefat de testare conduce la adoptarea unor măsuri nepopulare, precum carantinarea anumitor localități.
-Rep. Să sperăm că măsurile de testare a preșcolarilor, elevilor și personalului din învățământ, adoptate recent la nivel național, vor contribui la reducerea răspândirii virusului în comunități!
-C.P. E o decizie bună, pentru că tinerii sunt un vector foarte dinamic de propagare a virusului în comunități, iar, în cazul unei potențiale infectări, ei dezvoltă forme ușoare ale bolii sau rămân asimptomatici. Această campanie de testare este dependentă de gradul de responsabilitate și de implicare socială, mai ales a părinților, întrucât cele mai multe unități școlare au hotărât ca elevii să se testeze acasă, sub supravegherea părinților. Pentru a avea efectul scontat se impune și coerență acțională din parte Ministerului Educației și a Departamentului pentru Situații de Urgență, întrucât au apărut sincope în asigurarea cu materiale necesare pentru testarea categoriilor menționate!
-Rep. În mod paradoxal, multe țări din Europa se apropie de valul cinci al pandemiei, deși înregistrează procente ridicate de vaccinare a populației, pe când, la noi, remarcăm reticența populației față de vaccinare, deși apelurile autorităților medicale sunt continue!
-C.P. Nu este o chestiune de noutate și nu este specifică numai României, pentru că și înaintea apariției pandemiei, acoperirea vaccinală a principalelor boli preventibile prin vaccinare (hepatita, rujeola sau gripa) a scăzut substanțial, fapt ce i-a determinat pe înalții responsabili ai Organizației Mondiale a Sănătății sau ai Uniunii Europene să considere vaccinarea ca o provocare globală (!!??). Spre exemplu, Conf. univ. dr. Voichița Lăzureanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, una dintre cele mai credibile voci ale lumii medicale, afirma într-o dezbatere organizată de către institutul nostru, că ,,vaccinarea este extrem de necesară și unica modalitate de profilaxie în infecțiile virale și cele bacteriene, fiind unica noastră «armă» împotriva acestui virus”!
-Rep. Prin urmare, păreri «pro» şi «contra» vaccinării, la fel de argumentate!
-C.P. Dincolo de părerile «pro» sau «contra», specialiștii în domeniul medical consideră că vaccinarea e singura modalitate eficientă de combatere a coronavirusului!
-Rep. Ca să divinizezi rolul vaccinului şi să omiţi cu premeditare rolul divinităţii, pare exagerat, mai ales că remarcăm reticența tinerilor şi mai ales a adulţilor de a se vaccina!
-C.P. Un studiu sociologic realizat la institutul nostru relevă că reticența cu privire la vaccinare se întâlnește doar în cazul vaccinurilor anti-COVID-19, în cazul vaccinurilor incluse în schema obligatorie națională sau a vaccinurilor opționale, procentele fiind mai ridicate, situații similare regăsindu-se și în alte state ale lumii. Studiul mai arată că vaccinarea anti-COVID-19 a copiilor se află în corelare directă cu vaccinarea părinților/tutorilor legali, iar, teama față devaccinurile anti-COVID-19 se manifestă datorită elementului de noutate sau a unei minime culturi în domeniul medical! Dacă această ultimă afirmație poate fi supărătoare, nu trebuie omise informațiile de tipul «fake news», care induc o stare de nesiguranță a persoanelor!
-Rep. Dar, cu informaţii «fake news» poate fi cosmetizată şi campania «pro» vaccinare, mai ales că medicii bine «motivaţi» pot avea un rol definitoriu în determinarea populației de a se vaccina anti-COVID-19!
-C.P. Studiile noastre evidențiază faptul că nivelul de încredere al populației în sistemul medical din România este inferior nivelului de încredere în medici, chestiune explicabilă prin incoerența manifestată la nivelul decidenților strategici în gestionarea problemelor complexe cu care sistemul de sănătate românesc s-a confruntat în ultimele decenii. Să știți că această concluzie a fost confirmată într-un interviu ce ne-a fost acordat de către Prof. univ. dr. Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România, iar, datorită nivelului ridicat de încredere în medici, cu siguranță că printr-o campanie națională bazată pe dovezi științifice solide, se poate înclina balanța către acceptarea vaccinării de către populație.
-Rep. Tendinţa multor persoane de a falsifica certificatul de vaccinare este tot o expresie a încrederii despre care vorbiţi? Ar fi interesant să știm, care este situația din punctul de vedere al vaccinării în județul nostru!
-C.P. La începutul lunii decembrie, aproximativ 40% din populația județului se vaccinase anti-COVID-19, iar, de remarcat este faptul că, potrivit studiului menționat, procentul de vaccinare a persoanelor care au absolvit studii superioare este mai ridicat, de aproximativ 70%, fapt care confirmă gradul crescut de responsabilitate socială a acestei categorii! Merită remarcat și faptul că dintre aceștia, aproximativ 90% au vârsta sub 50 de ani, ceea ce evidențiază preocuparea categoriilor persoanelor active de a se vaccina, fie din convingere proprie, fie ca urmare a unor restricții impuse de autorități!
-Rep. Domnule director, ce convingere proprie, când e vorba, mai degrabă, despre frica oamenilor că-şi pierd serviciul? Ce credeţi că i-a motivat pe aceia care s-au vaccinat?
-C.P. Persoanele care s-au vaccinat au motivat decizia lor prin încrederea pe care o au în medici și în vaccinuri, în general, efectele benefice ale acestora fiind confirmate practic în timp! Un alt argument îl reprezintă evitarea unor posibile restricții impuse de către autorități, în contextul unei retorici publice tot mai acide legate de acest subiect, iar, poate cel mai mult contează dorința întoarcerii la o viață normală, precum cea din perioada anterioară pandemiei!
-Rep. Domnule director, cât de «normală» va fi viaţa post-pandemie şi când se va reveni la aceasta, pentru a-i determina pe cât mai mulţi cetăţeni să se vaccineze pentru a se obține gradul de imunizare colectivă și revenirea la normalitate?
-C.P. Domnule profesor, eforturile instituțiilor statului în gestionarea pandemiei, trebuie dublate de o conduită civică responsabilă a cetățenilor pentru câștigarea luptei cu acest inamic invizibil! Este un punct de vedere exprimat cu fermitate de către specialiștii din domeniul medical, chiar și în contextul unei retorici publice încărcată de subiectivism și de teorii ale conspirației, tot mai pregnante în ultimele zile! Prelungirea perioadei de manifestare a pandemiei poate avea consecințe nefaste asupra societății românești, și așa marcată de o multitudine de problematici cu cauzalități diverse, de natură să afecteze inclusiv securitatea națională a României.
-Rep. Dar «specialiştii» aceştia nu sunt dumnezei, pentru că vor muri şi ei, când vor pieri şi gândurile lor, aşa cum spune «Sfânta Scriptură», chiar dacă actuala Strategie Națională de Apărare a Țării prevede responsabilități sporite pentru sistemul de sănătate publică în cazul apariției pandemiilor!
-C.P. Conform strategiei menționate, printre problematicile majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate se află și pandemia COVID-19, din mai multe considerente ce privesc: afectarea nivelului de sănătate al populației și creșterea mortalității, diminuarea capacității de răspuns al sistemului medical la cazuistici cu care se confruntă cetățenii, îngreunarea derulării programelor naționale de sănătate și a proiectelor de cercetare științifică în domeniul medical, ca urmare a redirecționării unei părți a finanțării către gestionarea pandemiei, diminuarea capacității de muncă a persoanelor infectate cu noul coronavirus, restrângerea severă a multora dintre ramurile economice din considerente de securitate medical, diminuarea veniturilor cetățenilor și afectarea negativă a standardului de viață al acestora, apariția unor dezechilibre și afectarea stabilității sociale, deci, sunt urmări ale pandemiei care dau de gândit!
-Rep. Pare destul de greu ca să privim cu optimism spre viitor, dar poate că…!
-C.P. Trebuie să privim cu optimism viitorul, pentru că omenirea s-a mai confruntat cu astfel de situații peste care a trecut și a revenit la o viață normală. Vă dau doar trei astfel de exemple: în urmă cu un secol «gripa spaniolă» care a ucis peste cincizeci de milioane de oameni sau celebra «gripă Hong Kong», din urmă cu mai bine de o jumătate de secol, care a produs peste un milion de decedați, ca să încheiem cu «gripa asiatică» ce a ucis peste două milioane de oameni și a afectat sănătatea altor câteva sute de milioane, însă, de fiecare dată, omenirea s-a «reinventat» şi a mers înainte!
-Rep. «Că înainte era mai bine!», aşa cum sună butada unui iscusit epigramist!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
