-Rep. Domnule director, în ultimii ani, multe dintre domeniile vieții sociale la nivel global și la nivel național și-au mutat activitățile în spațiul virtual sau în realitatea vituală (virtual reality – VR), de aceea, vă propun să discutăm şi despre amenințările din acest spațiu, pentru că ele sunt percepute ca fiind unele dintre cele mai periculoase pentru securitatea lumii în care trăim!
-C.P. Domnule profesor, trăim într-o lume modernă, conectată la nivel planetar, în care, urmare a facilităților conferite de evoluțiile științei și tehnicii din ultimele decenii, putem să realizăm în timp real schimburi de informații, tranzacţii comerciale și financiare pe orice coordonată a globului, acestea realizându-se în spațiul cibernetic (cyberspațiu), termen inventat, paradoxal, de către scriitorul William Gibson, care nu avea nimic de-a face cu domeniul tehnologiei informațiilor. Sub influența Internetului, acest fenomen fascinant, considerat a fi rezultatul evoluţiei societăţii umane din ultimele decenii, devine un mare sistem creat de către om, cu zeci de milioane de servere, cu miliarde de utilizatori şi cu un trafic de date aproape incomensurabil. În acest context, pot să apară unele aspecte problematice în gestionarea acestui «colos», care produce amenințări serioase asupra unor domenii ale vieții societale, dependentă de tehnologia menționată.
-Rep. Unde consideraţi că este punctul vulnerabil care generează ambianțe artificiale create pe calculator şi chiar o simulare a realității atât de reușită, încât utilizatorul poate căpăta impresia de prezență fizică aproape reală?
-C.P. În opinia mea, aceste aspecte problematice sunt generate, nu neapărat de tehnologia în sine, accesibilă unui spectru larg al populației, ci, mai ales de factorul uman, ce pare a fi veriga mai slabă în arhitectura Internetului, prin care se realizează comunicarea în spațiul virtual! Cred că păstrarea confidenţialităţii informaţiilor care se vehiculează prin intermediul sistemului menționat ține, aproape în exclusivitate, de factorul uman, pe lângă alţi factori care favorizează problemele ce privesc eterogenitatea sistemelor care sunt interconectate prin intermediul Internetului.
-Rep. Cum ar trebui să reacţioneze cetăţeanul obişnuit, când un gen de criminalitate informatică a schimbat modul în care este înțeles entertainment-ul, dar, în acelaşi timp este vorba despre o tehnologie legată şi de unele domenii mult mai practice, cum ar fi: psihologia și științele sociale, pentru a realiza diferite studii despre percepția umană, în medicină, de exemplu, în terapiile care reduc durerile sau cele care tratează diferite forme de anxietate, în educație și training, unde permit deprinderea unor abilități înainte ca ele să fie testate în lumea reală, în pregătirea militară, de exemplu, pentru a simula zborul și saltul cu parașuta, în artă, la crearea de instalații care au la bază realitatea virtuală, în inginerie, în special în industria aerospațială și cea de automobile, în arhitectură și în planificarea urbanistică, la dezvoltarea de programe de transport sau reorganizare urbană!
-C.P. Constat că sunteţi bine informat în acest domeniu şi nu este simplu de definit sintagma menționată de dumneavoastră, pentru că nici experții în domeniu nu au ajuns la un consens în ceea ce privește terminologia fenomenului, ea având, chiar mai multe denumiri precum: «criminalitate informatică, cibernetică, de înaltă tehnologie, sau criminalitate electronică», şi poate chiar mai simplu, o putem defini ca reprezentând ansamblul de infracţiuni săvârșite prin intermediul sau în legătură cu utilizarea sistemelor informatice sau a reţelelor de comunicaţii, având în vedere faptul că vorbim despre infracțiuni care sunt legate de computere și care se comit în spațiul cibernetic.
-Rep. Dar, cât sunt de frecvente şi cum pot fi depistate astfel de infracțiuni, domnule director, dat fiind faptul că în realitatea virtuală sunt şi moduri de aplicare mult mai variate, cum ar fi în arhitectură, spre exemplu, în sport, medicină, artă, entertainment, iar tehnologia poate conduce la descoperiri noi şi captivante în domenii care au un impact direct asupra vieţii noastre de zi cu zi?
-C.P. Ultimii ani au demonstrat amploarea criminalității informatice care a crescut exponențial, fiind, astăzi, una dintre cele mai răspândite forme ale criminalității organizate transfrontaliere, aş spune că este printre cele mai «populare» activități infracționale, pentru că, zilnic, milioane de persoane sunt victimele acesteia, în întreaga lume, de aceea, revin asupra principalului factor favorizant, legat de comportamentul individului uman!
-Rep. Ce cuprind, în esenţă, infracțiunile informatice?
-C.P. Infracţiunile informatice, la modul general, cuprind, pe de o parte, așa-zisele acte infracţionale clasice, în categoria cărora putem include frauda informatică, prin trimitere la contrafacerile sau înşelăciunea informatică, dar şi infracțiuni specifice domeniului cibernetic, așa cum sunt pirateria «software», furtul de carduri sau falsificarea instrumentelor de plată electronică, prin virusarea reţelelor, hărţuirea prin e-mail, terorismul electronic şi altele!
-Rep. Ce consideraţi că le individualizează, față de infracțiunile tradiționale?
-C.P. Dacă în cazul criminalității tradiționale infractorul sau infractorii sunt prezenţi fizic la locul crimei și pot să comită, de regulă, o infracţiune, la un moment dat (să comită un omor, să jefuiască o bancă etc.), în cazul criminalității informatice, infractorii nu se află la locul comiterii infracțiunii sau în proximitatea acestuia, tocmai pentru că fapta infracțională se realizează în spațiul cibernetic. Ei pot ataca, simultan, un număr mare de victime aflate în diverse locuri de pe coordonate geografice îndepărtate ale mapamondului, și pot să-și ascundă identitatea!
-Rep. Prin intermediul tehnologiei ce stă la baza realităţii virtuale se poate experimenta o realitate care nu există, creată de un calculator, de aceea, v-aş întreba, dacă putem vorbi despre o calificare şi chiar despre o specializare a celor implicați în astfel de activități?
-C.P. Ați punctat foarte corect, domnule profesor, fiindcă, cele mai performante grupări de criminalitate informatică sunt structurate pe o specialitate funcţională a activităților, fapt care a determinat instituțiile responsabile cu combaterea fenomenului să se aplece foarte serios asupra descifrării acestor specificități acționale, care sunt adevărate «diviziuni ale muncii» actorilor implicați, iar, pentru a fi mai convingător, să vă spun că Departamentul «Cyber» al FBI (abilitat în combaterea fenomenului despre care discutăm), a realizat o radiografiere detaliată a tipurilor de roluri pe care le joacă actorii implicați în criminalitatea informatică.
-Rep. Iar, pentru că FBI-ul este o structură de securitate cu mare experienţă în acest domeniu, vă rog să detaliați, pentru că subiectul este mai mult decât interesant…
-C.P. În primul rând, putem vorbi despre programatorii care generează instrumentele specializate pentru comiterea infracţiunilor, despre tehnicienii care menţin infrastructura utilizată în realizarea infracțiunilor, despre hackerii care exploatează vulnerabiltăţile aplicaţiilor sistemelor şi ale reţelelor pentru a obţine acces la datele de interes, despre alți specialişti în fraudă care dezvoltă şi utilizează scheme de inginerie socială, despre așa-zișii curierii implicați în transferarea veniturilor obținute din activitățile infracționale, despre casierii care asigură transferul şi spălarea veniturilor ilicite, iar, toate aceste roluri sunt orchestrate de către coordonatorii grupărilor, cei care stabilesc obiectivele, recrutează resursele umane și gestionează veniturile obţinute prin fraudă!
-Rep. Domnule director, ceea ce determină astfel de comportamente ale unor asemenea organizaţii criminale, cred că ţine de motive financiare, aşa este?
-C.P. Da, aşa este, motivația principală care stă la baza criminalităţii informatice este determinată de considerente de ordin financiar, iar, un studiu recent la care am avut acces arată că în anul 2019, costul global al acestei forme de criminalitate a reprezentat aproximativ 2 trilioane de dolari (!!), în contextul în care o parte semnificativă a acesteia nu este detectată sau nu este raportată de către victime, din diverse considerente. De altfel, cheltuielile globale pentru combaterea criminalităţii informatice sunt imense, ele fiind concentrate prioritar pe identificare şi răspuns, abordările preventive fiind încă destul de reduse! Dar, nu trebuie omis nici pericolul criminalităţii informatice generat prin preluarea frauduloasă a unor date, considerate cu caracter personal şiconfidenţial, ce pot fi folosite în diverse scopuri de către aceste grupări, pentru că, așa cum am mai spus și în discuțiile noastre anterioare, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor trebuie să reprezinte un imperativ al societății în care trăim!
-Rep. În condiţiile în care există multe tipuri de sisteme de realitate virtuală, dar toate au aceleaşi caracteristici, precum abilitatea de a permite persoanei să vadă imagini tridimensionale în mărime naturală ce se schimbă atunci când persoana se plimbă prin mediul corespunzător schimbărilor câmpului vizual şi devenim prizonierii tehnologiei informatice, ne puteți evidenţia şi situaţii concrete legate de influențele acesteia în viața de zi cu zi a cetățeanului?
-C.P. Tehnologia inteligentă a devenit un partener al vieții noastre cotidiene prin dispozitive mobile inteligente ce au înregistrat o expansiune aproape inimaginabilă în toate domeniile vieții societale, pentru că programe, nu foarte sofisticate, monitorizează dispozitivele electronice din casele noastre, ne reglează temperatura ambientală din locuință sau de la locul de muncă, pornesc sau opresc aparatele electrocasnice când dorim noi, ne anunță când ne confruntăm cu un incendiu la o scurgere de gaze sau anunţă «vizita» unui musafir nepoftit, prin simple comenzi transmite de la distanță, de la un telefon inteligent care confirmă gestionarea securității acestor dispozitive, pentru că este evident că atacatorii cibernetici sunt preocupați să conceapă și să dezvolte aplicaţii care să le permită să penetreze și să compromită sistemele anterior amintite, mai ales că sistemele informatice nu sunt perfecte şi orice breșă de securitate este exploatată!
-Rep. Am văzut, domnule director, în contextul pandemiei actuale, că mai ales domeniul medical este «beneficiarul» acestor tehnologii!
-C.P. E cunoscut faptul că şi cele mai sofisticate intervenții medicale se realizează cu ajutorul roboților industriali și că există,deja, dispozitive și echipamente care, prin intermediul tehnologiilor mobile și comunicațiilor din spațiul cibernetic, permit monitorizarea în timp real a pacienților, dar, trebuie să ne preocupe serios faptul că potențialii atacatori cibernetici, ar putea fi interesați de manipularea unor astfel de sisteme, expunând pacienții unor riscuri cu consecințe dezastroase! D aceea, cred că este nevoie de asigurarea unui nivel de securitate cibernetică foarte ridicat!
-Rep. Vom avea o lume ce va fi guvernată de interacțiunea din spațiul cibernetic?
-C.P. Riscul unor atacuri cibernetice constituie o problemă de securitate foarte serioasă, pentru că pot paraliza activitatea unor comunități, iar, pe lângă atacurile țintite, derulate de persoane bine pregătite, există și o categorie de infractori cibernetici, denumiți generic «script kiddie», care nu înțeleg puterea distructivă a unui program malițios, însă, acțiunile acestora pot provoca pagube serioase asupra infrastructurilor critice, cum ar fi în cazul sistemelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă sau gaze naturale, pentru că mai ales acestea sunt gestionate de sisteme informatice performante, dependente de comunicațiile din spațiul cibernetic! Efectele unor posibile atacuri informatice asupra infrastructurilor critice din aceste domenii, ar produce consecințe dezastroase, mai ales în contextul în care întregul mapamond se confruntă cu o criză energetică evidentă, iar prețurile energiei electrice și al gazelor naturale au explodat și au golit buzunarele românilor.
-Rep.Pentru că ați adus în discuție subiectul banilor, trebuie să spunem că atacatorii cibernetici nu sunt străini nici de astfel de practici, prin care golesc conturile celor care nu le protejează cum se cuvine!
-C.P. Așa este! Infractorii, cunoscuți drept hackerii, au abilitatea de a accesa ilegal sistemele informatice personale, pentru a sustrage date bancare, informații financiare, etc. Sunt foarte frecvente astfel de cazuri și, din păcate, zona noastră, a Olteniei, excelează la acest capitol, pentru că inteligența nativă a multora dintre locuitorii săi este pusă în slujba răului. Este un motiv în plus pentru care trebuie să fim foarte vigilenți!
-Rep. În finalul dialogului nostru, cred că și cititorii «Gorjeanului» au aflat lucruri interesante despre spațiul cibernetic, despre facilitățile oferite fiecăruia dintre noi, dar și despre vulnerabilitățile acestuia!
-C.P. Societatea modernă a devenit extrem de vulnerabilă, ca urmare a gradului ridicat de dependență față de tehnologie, iar, un atac informatic asupra sistemelor critice poate să afecteze viața cetățenilor și chiar să paralizeze funcționarea societății! Iată, de mai bine de doi ani, spațiul cibernetic a devenit şi «realul cotidian» în care ne desfășurăm şi procesul de învățământ, accentând deficitul de educație din societatea românească, inclusiv datorită unor cauzalități ce țin de comunicarea în acest spațiu cibernetic. Ar trebui să știm și cum să ne protejăm când studiem și lucrăm online, de acasă. Dar acest subiect, vă propun să-l abordăm într-o întâlnire viitoare!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
