-Rep. Domnule Cătălin Peptan, vă rog să mă iertaţi, dacă, mă adresez persoanei dumneavoastră, pe care o respect foarte mult, în calitatea de director al Institutului de Politici Publice, Administraţie şi Ştiinţele Educaţiei (IPPASE), al Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din Târgu-Jiu, pentru că mi-este mai la îndemână această formulă obişnuită, decât cea de colonel în rezervă, doctor, inginer, care sună prea oficial pentru cititori!
-C.P. Domnule profesor, am şi eu acelaşi respect pentru dumneavoastră şi pentru formula de adresabilitate pe care o doriţi, pentru că este un semn al încrederii dintre noi şi al stimei reciproce!
-Rep. Nu vă mai spun «Sărbători fericite», pentru că sărbătorile au cam trecut şi fericirea rămâne mereu un deziderat, de aceea, vă adresez tradiţionala urare «La Mulţi Ani», chiar dacă anii trec şi ei pe aripile vântului, aşa cum trecem şi noi la seria discuțiilor legate de problemele cu care se confruntă societatea actuală, în strânsă legătură cu conceptul de securitate umană!
-C.P. Cu plăcere, domnule profesor, mai ales că arhitectura de securitate, în momentul de faţă este marcată de anumite problematici foarte diverse, neconvenționale, privind mediul înconjurător, schimbările climatice, pandemiile, creșterea demografică, sărăcia accentuată, criza alimentelor, toate acestea influenţând, am spune, mai mult ca oricând, stabilitatea şi securitatea societății globale.
-Rep. Problematica securităţii mediului înconjurător, vedem că preocupă foarte serios decidenții actuali, iar, pentru că astăzi este Sărbătoarea Botezului Domnului, poate că şi problema apei…!
-C.P. Este evident că agenda de securitate a marilor «actori» internaționali, aşa cum s-a văzut la summit-ul de la Glasgow, acordă o atenție aparte riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice actualei etape istorice, așa cum sunt și cele referitoare la resursele de apă, corelate cu încălzirea globală, aşa cum aţi subliniat, la degradarea mediului înconjurător, la efectele produse de cutremure, inundaţii, poluarea excesivă, deşertificarea unor zone şi despăduririle, ca să le facem o precizare sumară!
-Rep. Cred că poate deveni interesantă o astfel de abordare!
-C.P. Așa este, pentru că asistăm la unele riscuri care nu mai vizează componente de securitate clasică, pe care umanitatea aproape că s-a obișnuit să le înfrunte și cărora le-a găsit «antidotul» (sic?!), ci, vizează însăși existența societății umane. Eu consider că securitatea mediului trebuie analizată cu maximă responsabilitate, fiindcă trebuie asigurată, tocmai din perspectiva importanței factorilor de mediu în viața omului.
-Rep. În această privinţă, ar trebui aruncată o privire retrospectivă asupra unor cauzalități de ordin istoric ce au condus la afectarea și alterarea factorilor de mediu!
-C.P. În opinia mea, accelerarea procesului de industrializare din a doua jumătate a secolului trecut, bazată excesiv pe utilizarea combustibililor fosili, a determinat creșterea emisiilor de carbon și, implicit, afectarea aproape iremediabil a mediului înconjurător, ca să nu mai vorbim şi despre alți factori, precum: urbanizarea, creșterea demografică, evoluția tehnologică ori supraconsumul, care au perturbat echilibrele pe care natura le-a realizat de-a lungul timpului
-Rep. Iată, un subiect interesant, dezbătut în spațiul public național și internațional, dar care produce multă emoție omului de rând în contextual crizei energetice actuale!
-C.P. Aveți dreptate, mai ales că ne aflăm într-un areal geografic în care aproape toată viața societăţii este influențată de exploatarea și utilizarea combustibililor fosili. Totuși, trebuie să acceptăm că activitatea societății trebuie reorientată spre un alt model al dezvoltării economice care să pună pe primul plan prezervarea factorilor de mediu, iar, ignorarea acestei probleme, va avea consecințe incomensurabile în viitor! Iar, implementarea noului model de dezvoltare economică ține de strategia asumată la nivel național, de fixarea priorităţilor față de contextul geopolitic actual, de resursele naturale disponibile, de acțiunile decidenților statali și, mai ales, de viața și securitatea cetățeanului, care n-ar trebui să sufere efectele crizelor amintite!
-Rep. Credeţi că problema securității mediului e atât de importantă?
-C.P. E foarte importantă, mai ales datorită oportunităților pe care le conferă mediul natural economiilor statelor lumii, ca furnizor de resurse, iar în al doilea rând, ca parte a ecosistemului global în care se regăsește și omul. De aceea, problematicia mediului înconjurător a devenit obiectivul strategiilor de securitate ale statelor lumii și, astfel, securitatea mediului este parte integrantă a securităţiia cestora. Trebuie remarcată importanța securității mediului în angrenajul securității oricărui stat, stabilitatea socială, economică şi politică, atât de mult dorite de către cetățeanul care este legat de mediul în care acesta trăieşte!
-Rep. Dar, ţara noastră se află printre statele care au astfel de abordări?
-C.P. Cu siguranță! Pot să vă spun că securitatea mediului a devenit, după anul 1990, o dimensiune importantă a securităţii naționale a României, pentru că, din păcate, degradarea mediului inconjurător, generată de activitățile industriale, agricole, etc., a fost puternic accentuată și prin dezinteresul cetățenilor pentru menținerea unui mediu sănătos, prin lipsa de fermitate și coerență în acțiune a decidenților abilitați ca să gestioneze problematica mediului!
-Rep. Ceea ce ne spuneți e foarte grav, deoarece consecințele degradării mediului afectează, în primul rând, omul!
-C.P. Așa este, pentru că degradarea mediului înconjurător determină efecte precum: secetă, uragane, inundații, deșertificare, creșterea nivelului mării, care pot afecta grav, așa cum ați spus şi dumneavoastră, viața și sănătatea omului, dar pot să deregleze echilibrele biologice și ecologice, să producă pagube imense economiilor statelor lumii, mai ales astăzi, când putem vorbi despre suprapunerea mai multor forme de criză.
-Rep. Revenind la cadrul legislativ în materie din România, ce ne puteţi spune?
-C.P. Aș spune că prima abordare s-a regăsit în Concepția Integrată privind Securitatea Națională a României, elaborată în 1994, care prevedea printre interesele naționale, și protejarea mediului înconjurător și a condițiilor normale pentru desfășurarea vieții cetățenilor, iar, ulterior, Strategiile Naționale de Apărare a Țării au prevăzut, printre riscurile cu un impact major, catastrofele naturale, pandemiile sau dezastrele ecologice, stipulând necesitatea identificării şi semnalării disfuncţiilor, a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii mediului, prin contracararea acestora!
-Rep. Pentru ce este necesară o astfel de abordare?
-C.P. Pentru că, de calitatea mediului natural depinde însăși calitatea vieţii omului, care este considerat o componentă a mediului natural, deoarece este un produs al acestuia! Deci, securitatea mediului și securitatea umană se află într-o relație de interdependență, deoarece asigurarea securității umane impune siguranţa fizică şi psihică, bunăstarea economică şi socială a omului, care nu se pot realiza decât într-un mediu natural sănătos!
-Rep. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a avea în viitor un mediu natural sănătos?
-C.P. Cred că totul se raportează la acțiunea omului, ca o parte a ecosistemului global fiind singurul în măsură să atenueze efectele propriilor activități distructive asupra mediului! Din păcate, asistăm la o ruptură generată de acțiunile omului între societate şi natură şi numai atitudinile raţionale și lucide față de factorii de mediu şi de activitățile economice generatoare de bunăstare, pot să asigure armonia în problematica analizată! Mai mult, aș spune că măsurile de protejare a mediului natural contribuie la asigurarea securităţii naţionale, indispensabile vieţii şi activităţii omului!
-Rep. Începeţi să mă convingeţi, dar, oare, avem cu adevărat şi dovada implicării instituțiilor internaționale în protejarea mediului natural?
-C.P. O astfel de implicare este mai mult decât necesară, pentru că mediul înconjurător are valențe universale, aparţine tuturor, depăşeşte frontierele convenţionale şi este motivul pentru care statele lumii trebuie să coopereze în vederea identificării de soluții pentru prezervarea factorilor de mediu. Avem obligația de a lăsa generațiilor viitoare, copiilor și nepoților noștri, un mediu natural sănătos în care să trăiască și să se dezvolte!
-Rep. Aşa este, însă nu toate statele lumii acordă atenția cuvenită mediului natural, existând şi divergențe sau surse de conflict în privinţa factorilor de mediu!
-C.P. În vremurile noastre, mediul natural reprezintă și o sursă ce poate să declanșeze crize care să afecteze echilibrul ecuației securitare în diverse regiuni, prin dinamismul schimbărilor globale, prin diminuarea dramatică a resurselor și inegalitatea accesului la acestea, prin incapacitatea multor state ale lumii de a gestiona crizele interne determinate de lipsa resurselor, deci, o serie de factori care pot să declanşeze conflicte între state sau în interiorul acestora. Pentru a fi mai concret şi pentru că astăzi este Botezul Domnului, să reţinem că o amenințare majoră la adresa umanității, într-un viitor nu prea îndepărtat, o constituie insuficiența resurselor de apă potabilă, mai ales în țările cu o creștere demografică accentuată sau în cele afectate de schimbările climatice. La nivel mondial, sunt neînțelegeri între state care sunt determinate de modul de utilizare a resurselor de apă, pentru că, iată, Pakistanul acuză India că stăvilește apa râului Chenab care traversează teritoriul ambelor ţări! Alte exemple cum ar fi: terenul acvifer din Cisiordania și Masivul Golan care este un subiect ce întreține vechiul conflict arabo-israelian sau împărţirea resurselor de apă ale fluviilor Eufrat, Nil sau Indus, ca potenţiale surse de conflict între țările traversate de acestea, după care aş încheia cu utilizarea neraţională a apei marilor artere hidrografice Amu-Daria şi Sâr-Daria, care a generat neînțelegeri între țările Asiei Centrale, iar, exemplele pot continua!
-Rep. Nu suntem străini nici noi, cei din sudul României, de astfel de probleme!
-C.P. Din păcate, așa stau lucrurile, specialiştii opinând că în lipsa unor măsuri urgente, în maximum două decenii, populaţia din sudul României, va fi nevoită să migreze către alte areale geografice, datorită fenomenului deşertifiării care se extinde îngrijorător!
-Rep. Ce părere aveţi în privinţa creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră?
-C.P. Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră determină procesul încălzirii globale a planetei, accelerând topirea calotei glaciare și creșterea semnificativă a nivelului mărilor și oceanelor, inclusiv inundarea unor importante suprafețe de uscat, care în ultimele trei decenii au produs consecințe dezastroase asupra mediului natural!
-Rep. Ca urmare, Conferința ONU pe tema schimbărilor climatice, din noiembrie 2021, de la Glasgow, a propus decizii ferme!
-C.P. Conferința s-a desfășurat în contextul în care în întreaga lume s-au manifestat în ultimii ani fenomene meteorologice extreme, precum valurile de căldură, inundațiile și incendiile forestiere, determinate de alterarea factorilor de mediu. Deci, s-au adoptat măsuri coerente pentru a limita creșterea temperaturii, prin realizarea tranziției ecologice spre energia verde, chiar dacă unele țări emergente, printre care marile puteri mondiale, China și India, s-au opus la stabilirea unor termene globale pentru aceasta!
-Rep. Este şi unul dintre motivele care să conducă la implementarea conceptului de dezvoltare durabilă!
-C.P. E adevărat, întrucât conceptul acesta vizează concilierea dintre progresul economic şi mediul înconjurător, în opinia mea, singura cale de dezvoltare în viitor a umanității, o construcție în care protecția mediului este elementul definitoriu, pentru că fundamentul construcției îl reprezintă asigurarea echilibrului optim între obiectivele economice şi sociale cu potenţialul mediului natural, piloni fundamentali ai dezvoltării durabile!
-Rep. De la deziderate până la acțiuni pragmatice este cale lungă, domnule director!
-C.P. Pentru că în ultimele decenii s-a manifestat o neconcordanţă mai mult decât îngrijorătoare între dezvoltarea economică şi socială a multor state ale lumii şi efectele generate asupra mediului! Astăzi, situația este dramatică în unele state asiatice, și nu numai (sic!), care nu conștientizează că dezvoltarea economică trebuie să se realizeze astfel încât efectele negative asupra mediului să fie limitate!
-Rep. În concluzie, ce trebuie făcut, concret, pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabilă?
-C.P. În primul rând, trebuie investiții majore în tehnologii moderne, nepoluante, dar, toate acestea sunt foarte costisitoare, iar, pe de altă parte, e necesară evaluarea riscurilor din domeniile economic, social și ecologic, prin găsirea unui echilibru conceptual și acțional în activitățile din domeniile menționate. Distribuirea rațională a resurselor naturale este dezirabilă, dar e o chestiune ipotetică, imposibil de realizat, pentru că interesele marilor actori globali primează în fața intereselor lumii globale! Se impune evaluarea corectă a impactului dezvoltării economice asupra mediului înconjurător și intervenția corectivă a omului, cel care a fost deseori interesat numai de exploatarea acestuia în interesul său, iar, un studiu recent arată că la nivel planetar, criminalitatea contra mediului se află în fruntea activităților ilicite, după traficul de stupefiante, contrafaceri și traficul de ființe umane!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
