Statistica demografică este o totalitate cuprinzătoare de date privind numărul, structura, distribuția, mișcarea naturală și migratorie a populației. Declinul demografic și îmbătrânirea populației continuă în România! Fundamentul studiului sociologic asupra fenomenului depopulării României presupune constituirea evidenţei ipotezei privitoare la realitatea acestui fenomen, adică, exprimarea rezultatelor confruntării dintre consecinţele care decurg şi baza informaţională, tocmai pentru a vedea dacă se verifică, în cele din urmă, consecinţele. Numai atunci, evidenţa poate fi considerată pozitivă, iar dacă nu se verifică ipoteza, se poate vorbi despre o evidenţă negativă! Poate fi surprinsă şi o relaţie între ipoteză şi evidenţă, pentru a vedea, în cele din urmă, dacă evidenţa este pozitivă, iar ipoteza se confirmă, în sensul că se dovedeşte adevărată şi atunci se acceptă, sau dacă evidenţa este negativă şi ipoteza se infirmă, în sensul că se dovedeşte cu siguranţă falsă şi în acest fel respinsă. Altfel spus, dacă evidenţa este relativă, se modifică ipoteza după o anumită regulă care ar dovedi că evidenţa care se arată favorabilă ipotezei «h» devine favo¬rabilă şi pentru «h1», iar dacă evidenţa nefavorabilă pentru «h» devine tot nefavorabilă şi pentru ipoteza «h1», atunci ea se acceptă! Desigur, toate aceste aspecte algoritmice sunt marcate de tot atâtea întrebări care îl determină pe cercetător să gândească la faptul că soluţionarea problemelor ştiinţifice se realizează pe bază de ipoteze care sunt sugerate de fapte reale, dar, nu sunt determinate univoc de către acestea. Într-o mare măsură, valorizarea ipotezei, ca mod specific de supoziţie, necesită o perioadă de confruntare cu situaţia reală din teren, pe măsură ce se are în vedere că neputându-se de¬duce în totalitate consecinţele, poate apare o nouă consecinţă care infirmă ipoteza, iar la momentul testării ipotezei, după aceea se poate ivi o consecinţă capabilă să infirme ipoteza noastră. De fapt, prin trecerea testelor se conferă ipotezei doar un anumit grad de coroborare, nu o probabilitate superioară, deoarece ipoteza riscă să fie oricând infirmată, iar probabilitatea ipotezei nu poate fi estimată, în sensul că probabilitatea, ca raport între testele trecute şi testele netrecute să se apropie de zero, iar între testele care pot fi favorabile şi testele care se arată indiferente, fiind indecelabilă, nu poate servi la nimic. În esenţă, valoarea unei ipoteze rezultă din potenţialul de descoperire al acesteia, determinat de supoziţia subiectivă inclusă în ea, datorită imaginaţiei şi determinării cercetătorului, rezultând, în ultima instanţă, diferite situaţii surprinzătoare şi chiar imprevizibile, când supoziţia strict subiectivă se dovedeşte minimă, iar plauzibilitatea ipotezei să fie maximă, desigur, probabilitatea fiind şi ea tot maximă, astfel că ipoteza constituie un adevăr care se acceptă, dar un adevăr cunoscut, fără un potenţial real de descoperire. Aşa cum subliniază domnul prof. univ. dr. Tudorel Andrei, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică: ,,Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate ţările lumii. Reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului de copii în paralel cu sporirea constantă a numărului vărstnicilor duc la schimbarea echilibrului dintre generaţii”!
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani în 2022, faţă de 40,8 ani la recensământul din 2011
Structura populaţiei exprimă procesul de îmbătrânire demografică datorat unor cauze de ordin bio-psiho-social. Dacă abordăm tema fenomenului depopulării României şi a îmbătrânirii populaţiei, pornim chiar de la rezultatele ultimului recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, din anul 2021, deoarece Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi de informaţii demografice, tocmai pentru a sublinia faptul că fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând la 42,4 ani, faţă de 40,8 ani la recensământul din 2011. Conform datelor oficiale, la recensământul din 2021, vârsta medie a populaţiei de sex feminin este de 44,1 ani, comparativ cu 40,6 ani pentru bărbaţi.
Indicele de îmbătrânire s-a dublat din 1990 încoace, cu precizarea că, potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, rezultatele ne arată o populaţie rezidentă a României de 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%). Să reţinem faptul că regiunea cu populaţia cea mai tânără este regiunea Nord-Est a ţării unde vârsta medie este 40,8 ani, iar populaţia cea mai îmbătrânită se găseşte regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani. Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de recensământul din 2011 când s-au recenzat 127 de locuitori!). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori. Țara noastră a înregistrat o scădere a populației cu patru milioane de persoane în ultimele trei decenii, ceea ce înseamnă că în 2021, am atins același nivel cu cel din 1966, conform datelor Institutului Național de Statistică. Populația rezidentă în 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu peste 5%, iar în raport cu 2002 s-a micșorat cu peste 12%, un fenomen care este prezent la nivelul multor țări din estul Europei. Prin urmare, ultimul recensământ din 2021 reflectă o accentuare a fenomenelor de reducere, dar și de îmbătrânire a populației rezidente a României, pentru că, într-adevăr, scăderea populației rezidente nu este un fenomen pe care îl întâlnim numai în România, ci este un fenomen pe care îl întâlnim în majoritatea țărilor din estul Europei și, de ce nu, chiar și în țări dezvoltate din Occident. Din păcate, în România, Bulgaria, Croația, dimensiunea scăderii populației este una mult mai mare decât în restul țărilor din estul continentului. Cauzele sunt multiple și ar trebui să le căutăm în diverse etape ale tranziției, ceea ce înseamnă că în România, în prima perioadă a tranziției, am avut o migrație accentuată, chiar dacă aceasta s-a diminuat în partea a doua, începând cu 2012-2013, dar avem și celălalt fenomen legat de nașteri și decese. Să nu uităm că natalitatea și mortalitatea sunt două fenomene foarte complexe, care au o contrarietate relevată prin faptul că sunt foarte lente în schimbare și, de regulă, există un decalaj în timp. Ceea ce s-a întâmplat în prima perioadă a tranziției, a urmat prin prin cele două fenomene evidente: migrația și factorii naturali, astfel că 33 de ani de tranziție au însemnat, în egală măsură, o schimbare în comportamentul populației în raport cu prima naștere la nivelul unei familii și în raport cu numărul de copii care se nasc într-o familie.
Îmbătrânirea populației din România este un fenomen greu de oprit, iar, datele oficiale ne arată că, dacă avem în vedere numai migrația internațională, într-adevăr, s-a redus foarte mult, am putea spune, în ultimii cinci-șase ani. Dacă, după aderare și în primii ani, 2006, 2007, 2008 am avut valori foarte mari ale migrației, chiar peste jumătate de milion la nivelul unui an, astăzi migrația internațională nu mai este atât de accentuată, dar, factorul natural, cel puțin la nivelul anului 2021, a fost preponderent legat de reducerea populației rezidente. Deci, să reţinem că atât fenomenul de nașteri, cât și fenomenelor de decese sunt două fenomene foarte complexe, pe care nu le putem schimba de pe o zi pe alta. De aceea, poate că rezultatele nu pot fi imediate, dar, dacă dorim să avem modificări în comportamentul populației în următoarea perioadă, va trebui să așteptăm rezultatele poate peste 10-20 de ani, dar în nici un caz de la o zi la alta! Nu putem avea schimbări semnificative în acest sens! De aceea, piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe vârste, dar şi care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, iar, în această direcţie, să mai constatăm că prin piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte, observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021, cu precizarea că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
