În săptămâna în care se împlinesc 146 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, continuăm să analizăm fenomenul depopulării în comuna natală a geniului gorjean, pentru a atrage atenţia autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene asupra unui aspect care poate şi trebuie să îngrijoreze în momentul în care se desfăşoară şi recensământul populaţiei, în condiţiile în care, pe grupe de vârstă, în anul 2011, populaţia comunei Peştişani se prezenta astfel: total 3876 persoane, dintre care, de la 0-16 ani erau 561 persoane, între 16-65 de ani, dar şi peste această vârstă erau 3315 persoane. Tot pe grupe de vârstă, poate fi reţinut faptul că în anul 2017, populaţia comunei Peştişani se prezenta în felul următor: total: 3779 persoane, dintre care, de la 0-16 ani erau 523 persoane, între 16-65 de ani şi peste această vârstă erau 3256 persoane. Se poate afirma că evoluţia demografică a comunei Peştişani este situată într-o curbă negativă şi sub semnul unui proces evident al depopulării, în pofida faptului că nu avem o situaţie de gravă depopulare, pentru că sunt perioade în care numărul locuitorilor a crescut, dar, de fapt, este vorba despre o creştere relativă, datorată revenirii în sat a persoanelor care au ajuns la vârsta pensionării. Deci, o creştere pe fondul unei îmbătrâniri evidente a populaţiei, în detrimentul persoanelor tinere, capabile să formeze cupluri familiale şi să crească rata nupţialităţii în comună.
Tabloul nupţialităţii oferă o imagine care reflectă o linie constantă în decursul deceniului 1992-2002, cu un număr de 20-25 de căsătorii anual, iar între 2004-2014 are loc o scădere a formării cuplurilor familiale, însă, în ultimii, până în 2017 se constată o relativă creştere a numărului căsătoriilor, acest lucru putând să se regăsească aproape în acelaşi ritm şi în ceea ce priveşte creşterea numărului nou-născuţilor. Astfel, în ultimii 25 de ani, începând cu deceniul 1992-2002, cu unele variaţii, se poate spune că a scăzut numărul nou-născuţilor de la 41 la 34, iar din 2004, continuând cu 2014 şi încheind cu anul 2017, apare în mod straniu aceeaşi cifră de 23 nou-născuţi, care se apropie în mare măsură de numărul căsătoriilor.
În schimb, dacă se face o analiză comparativă între numărul nou-născuţilor şi numărul persoanelor decedate, situaţia merită o atenţie deosebită, deoarece, dacă în 1992 diferenţa era de numai 20, de la 41 de nou-născuţi la 61 persoane decedate, peste un deceniu, adică, în 2002, această diferenţă s-a dublat, ajungându-se de la 34 nou-născuţi la 73 persoane decedate, iar în 2011 s-a menţinut aceeaşi diferenţă dublă, de la 27 nou-născuţi la 52 persoane decedate, pentru ca în anul 2017 să se consemneze numai 23 de nou-născuţi şi 65 de persoane decedate, deci, înregistrăm o triplare a diferenţei dintre numărul nou-născuţilor şi numărul persoanelor decedate.
Se poate spune că merită o atenţie deosebită această situaţie, deoarece, dacă se analizează ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, între 2015-2017, la o medie de 23 nou-născuţi anual, avem o medie de 62 persoane decedate, deci, aproape de trei ori mai mare este numărul persoanelor decedate, decât numărul nou-născuţilor, aceasta manifestându-se ca o tendinţă care se amplifică de aproape un deceniu şi care demonstrează foarte clar că se confirmă ipoteza privitoare la procesul depopulării comunei Peştişani.
Aşa cum s-a precizat anterior, se constată faptul că Peştişani este o comună care înregistrează anumite oscilaţii în evoluţia demografică, deoarece a cunoscut o scădere a populaţiei de la 3826 de locuitori, în anul 1992, cu o relativă creştere la 3876 persoane în 2011, ca urmare a revenirii unor persoane aflate după vârsta pensionării, care au locuit în diferite oraşe din ţară, cu deosebire în Municipiul Tg. Jiu, ceea ce a mărit considerabil numărul celor de vârsta a treia, la care se adaugă persoanele decedate şi cele care au plecat la muncă în străinătate, mai ales că se înregistrează o nouă tendinţă generală de scădere a numărului locuitorilor, la 1 ianuarie 2018, la 3773 persoane. Dar, ca să nu se treacă prea uşor peste faptul că întotdeauna, împreună cu pământul, principalul mijloc de existenţă al omului şi o importantă sursă de hrană pentru animalele din gospodăriile sătenilor, populaţia are un rol hotărâtor în progresul societăţii, iar pentru aceasta, datele statistice, sursele documentare monografice, documentele oficiale din primărie şi chiar unele documente personale au permis ca să fie urmărit cu atenţie modul în care a evoluat populaţia în decursul timpului, în comuna Peştişani. După anul 1989 se constată o diminuare a numărului locuitorilor din satele comunei, datorită scăderii natalităţii şi, mai ales, ca urmare a plecării multor locuitori tineri din sate, în căutarea unor condiţii de muncă şi de viaţă mai bune.
Pentru că multe lucruri ţin de memoria colectivă a locuitorilor comunei Peştişani, poate chiar de memoria gorjenilor şi a tuturor românilor, iar toate fac trimitere la personalitatea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, merită să fie amintite o serie de evenimente locale cu adânci rezonanţe culturale şi spirituale în viaţa oamenilor, printre acestea înscriindu-se la loc de cinste: Sărbătoarea viilor sau Sfântul Trifon, la Seuca-Frâncești (31 ian.-1feb), manifestări literar-culturale dedicate lui Constantin Brâncuși, 18-19 febuarie, de ziua naşterii sculptorului, dar şi la 16 martie, manifestarea Constantin Brâncuși la el acasă, de ziua înălţării la cer a genialului sculptor. Mai pot fi amintite: concursul și expoziţia de ouă încondeiate – în perioada Sărbătorilor Pascale, în Sâmbăta Luminată, iar tot în perioada sărbătorilor pascale, Festivalul Portului Popular, de la 11 mai, Zilele Comunei Peștișani (24-29 iunie), incluzând Festivalul iiei: Romania Autentică și Bâlciul de Sfântul Petru, Festivalul Național de Poezie Serile la Bradiceni (09-10 septembrie), Festivalul Național de Film (22 septembrie), datini și obiceiuri de iarnă, colinde și şezători (15-25 decembrie), tradiţia piţărăilor, un obicei care are ceva aparte în comunitatea locală (24 decembrie), pentru a se încheia ciclul de manifesări cu Miracolul Crăciunului şi al Noul An (25-31 decembrie), toate acestea încununând şi aura geniului creaţiei brâncuşiene, spre a împospăta memoria celui care s-a născut la 19 februarie 1876, în Hobiţa, micul sat din comuna Peştişani, judeţul Gorj, la poalele munţilor Carpaţi. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
