Educaţia…şi Lecţia de viaţă – Domnul Prof. univ. dr. George Niculescu şi proiectele domniei sale în modul de a lucra cu studenţii!

974

Participând în ziua de 5 octombrie 2020 la desfăşurarea online a conferinţei consacrate «Zilei Mondiale a Educaţiei», împreună cu alte personalităţi de prestigiu din ţara noastră, Domnul Prof. univ. dr. George Niculescu a prezentat o amplă expunere în care a subliniat importanţa principalelor procese ale managementului conţinutului unui proiect ştiinţific derulat împreună cu studenţii, pentru a explica ceea ce înseamnă iniţierea unui proiect ştiinţific de cercetare, definirea conţinutului proiectului, planificarea conţinutului, verificarea conţinutului proiectului, controlul modificării conţinutului, dar, şi pentru a fundamenta reperele managementului conţinutului şi ale managementului riscurilor proiectelor în cadrul Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu. Domnia sa, într-un mod riguros şi de o ţinută academică înaltă, a accentuat importanţa formării şi a dezvoltării abilităţilor tinerilor studenţi în vederea elaborării, autoevaluării şi evaluării unor lucrări ştiinţifice, prin dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stătător privind întocmirea şi redactarea produselor ştiinţifice, prin eforturile conjugate ale cadrelor didactice şi ale studenţilor, experienţa didactică şi entuziasmul tinerilor contribuind la cunoaşterea beneficiilor comunicării şi ale diseminării rezultatelor cercetării ştiinţifice.

«Antreprenoriatul academic», un vector important al dezvoltării economice locale!
În contextul preocupărilor domniei sale din ultimii ani, Prof. univ. dr. George Niculescu s-a referit la ceea ce înseamnă «Antreprenoriatul academic», un vector important al dezvoltării economice locale, deoarece realitatea istorică şi socială ne arată că Universitatea este una dintre cele mai durabile instituţii ale lumii ştiinţifice, locul de întâlnire al aspirațiilor şi al manifestărilor culturale de orice natură, îndeosebi prin implicarea tinerilor studenţi la unison, instituțiile de învățământ superior însemnând adevărate centre ale cunoaşterii şi ale formării capitalului intelectual care s-a desprins din activitatea de rutină și tinde să se transforme în «corporaţii academice» cu amplitudine socială şi economică pe plan local şi naţional. Putem vedea că astăzi, mai mult ca oricând, sistemul educaţional este în căutarea unor noi forme de organizare – antreprenoriale sau corporative, de colaborare sau de cooperare cu diverse organizaţii guvernamentale sau non-guvernamentale, în vederea asigurării resurselor financiare necesare derulării activităţilor de învăţământ. În această direcţie, urmărindu-se obiectivele comune ale ţărilor membre din cadrul Uniunii Europene – în ceea ce priveşte schimbul de bune practici, universităţile sunt nevoite să se adapteze şi să dovedească o capacitate de mobilizare antreprenorială și intraprenorială deosebită, prin motivarea studenţilor de a se implica în derularea unor proiecte concrete şi legate de realitate. De multe ori, putem întâlni sintagmele «management academic» sau «antreprenoriat academic», acestea dovedindu-se repere teoretice referitoare la organizarea şi la structurile instituţiilor de învăţământ superior. În cadrul unui proiect viabil derulat de către cadrele didactice universitare împreună cu studenţii, «Antreprenoriatul academic» poate fi considerat «universitate spin-off» sau un transfer instituțional de cercetare -dezvoltare sau tehnologie avansată, cu scopul de a starta inovații sau asocieri de inovaţii tehnologice la cel mai înalt nivel de performanţă. Din acest motiv, spiritul antreprenorial academic poate fi definit ca o «întreprindere intelectuală» în care universitățile cooperează cu comunitățile locale, pentru a crea valori sau idei noi, cu accentul special pus pe producția de cunoaștere, dat fiind faptul că un antreprenoriat academic este aproape de definiția unei «firme academice» care vede un antreprenor academic în cadrul în care funcționează simultan, ca actor intelectual (academic) și ca actor antreprenorial (firmă). Pe astfel de coordonate, ca o rezumare în planul de abordare, antreprenorul academic definește un profil ocupațional pentru un actor social, fiind activ științific, dar, în același timp, combinând în mod sistemic şi într-o manieră conjugată activitățile științifice cu gândirea antreprenorială, în acest fel, desigur, producând venituri și profit.

Reperele managementului conţinutului şi ale managementului riscurilor proiectelor în cadrul Universităţii!
Cu siguranţă, într-o societate post-modernă, aşa cum a remarcat domnul George Niculescu, antreprenorul academic este legătura dintre mediul academic orientat spre cunoaștere și lumea comercială a societăților de profil, deci, a firmelor orientate spre inovare. Activele inevitabile pentru antreprenorul academic, realizate prin simbioza dintre educator şi educabil, fiind bogăția de idei, nevoia de explorare a noului și o rețea bine determinată şi coerent structurată în cadrul disciplinelor științifice, pentru a fi, în cele din urmă, chiar materializată prin «know-how», brevete de invenţie şi altele. Valoarea adăugată de către un antreprenor academic este creată de utilizarea de cunoștințe academice concretizate prin brevete, idei, tehnologii, grupuri de reflecție, pentru clienții aparținând unor sectoare diferite de afaceri din industrie şi servicii! Domnul Prof. univ. dr. George Niculescu a atras atenţia, în final, că succesul unui antreprenor academic vine din partea profesorului îndrumător şi a studentului îndrumat, pentru a potenţa căutarea de soluții inovatoare, într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cu schimbări sociale majore, în condițiile creșterii efectelor globalizării şi ale consecinţelor pandemice actuale! Tocmai de aceea, în opinia domniei sale, un «antreprenor academic» este un simbol pentru modernizarea universităților și pentru motivarea studenţilor tineri, pentru transformarea societăților științifice în elemente adaptate la economia de piață. Oricum ar fi interpretată, esenţa antreprenoriatului în educaţie constă în capacitatea cadrelor didactice și a studenţilor, a tuturor managerilor instituţiilor de învățământ preuniversitar şi universitar, de a planifica riguros, de a organiza cu atenţie activitatea de cercetare şi de a o finaliza prin lucrări de licenţă şi de dizertaţie, prin aceasta, facilitând posibilităţile de a comunica informaţii noi, aplicabile în practica economică, de a îndruma şi a coordona sectoare de activitate, de a motiva tinerii studenţi, care în felul acesta, pot evalua circumstanţele educaţionale actuale. În viziunea domnului Prof. univ. dr. George Niculescu, un rol important revine modului de redactare a lucrărilor de licenţă şi de dizertaţie, pentru a se înţelege mai bine ceea ce înseamnă şi ceea ce poate să semnifice pentru studenţi o lucrare de dizertaţie! De fapt, finalizarea ciclului de studii universitare de master presupune redactarea de către fiecare student(ă) a unei lucrări de dizertație, desigur, sub coordonarea unuia dintre profesorii facultăţii, mai ales că prin dimensiunile și prin complexitatea sa, lucrarea de dizertație este rezultatul unei cercetări originale, dezvoltată pe parcursul celor doi ani de studii masterale. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here