-Rep. Domnule Director, Horațiu Tiberiu Gorun, mă bucur că sunteți sănătos și munciți cu dăruire pentru activitățile care vin în sprijinul tineretului. Iată, s-au afișat rezultatele examenului de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2016 și aș dori să aflu, cum apreciați acest rezultat?
-Rezultatul de la bacalaureat se înscrie pe linia ultimilor ani, pentru că, din nefericire, el reflectă o lipsă de seriozitate, chiar superficialitatea unor tineri în tratarea unor momente capitale din viața lor. Procentul de promovabilitate de anul acesta, ca să privim partea plină a paharului, confirmă această aserțiune a mea, în ciuda pregătirii psihologice a tinerilor, care se face de-a lungul anilor pentru susținerea examenului «de maturitate», de genul simulărilor. Desfășurarea examenului de anul acesta dovedește transparență, în sensul că se cunosc modalitățile de evaluare, de întocmire a subiectelor, pentru că, iată, la limba română, mi se pare, subiectul de la simulare a picat și la examenul propriu-zis.
-Rep. Se pare că este un rezultat care corespunde aşteptărilor!
-Totuși, tinerii arată o superficialitate specifică vârstei, până la urmă, iar în perioada care va urma, nu cred să existe ameliorări, pentru că sistemul de învățământ încă nu s-a «așezat» și pare într-o continuă transformare. Din păcate, cei afectați de aceste schimbări…perpetue sunt chiar tinerii, iar «șansa» celor care au picat acum examenul, de a-l susţine în toamnă, va crește procentul de promovabilitate! Dar, iar având în vedere experiența anilor trecuți, nu cred că va fi o creștere semnificativă!
-Rep. Fiindcă ați invocat aspectul psihologic al pregătirii examenului, considerați că această «superficialitate» de care dau dovadă unii tineri, poate avea un impact asupra personalității acestora?
-Desigur! Aici, mă gândesc la inexistența la tineri a unui «spirit de orientare» în afara cadrului școlii. Am certitudinea că școala și-a restrâns rolul acesta de orientare a tinerilor, și nu trebuia să facă acest lucru, pentru că multe aspecte se rezumă doar la orele de curs și la eventuale…teme pentru acasă! Sunt o serie de factori cu o influență negativă în acest sens, iar unul ar fi chiar lipsa de implicare a părinților, a familiei, ca să nu mai vorbim de acea «implicare» ce se concretizează în ideea că dacă dai copilul la meditații, el va deveni un…geniu! Nu e un lucru normal, pentru că meditația nu reprezintă decât fixarea unor cunoștințe pe care copilul tot la școală trebuie să le dobândească.
“Tinerii nu mai citesc nici măcar ceea ce li se cere la școală, lipsește curiozitatea de a descoperi tainele cărții”
-Rep. Domnule director, care sunt reperele normalității în educarea tinerilor de azi?
-Ca să înțelegem aceste aspecte, să avem în vedere și reperele…anormalității, faptul că tinerii nu mai citesc nici măcar ceea ce li se cere la școală, lipsește curiozitatea de a descoperi tainele cărții…
-Rep. Poate că această curiozitate este orientată în altă direcție!
-Da, pentru că în epoca aceasta a internetului și a televiziunii full-HD este distrasă atenția tinerilor de la problema pregătirii lor profesionale, dar viața de student îi maturizează pe majoritatea dintre ei, iar după aceea, greutățile întâmpinate în «câmpul» muncii și în viață îi fac mai responsabili ca viitori contribuabili la fondul de pensii al celorlalți. Până la urmă, aceasta este problema, pentru că la generațiile mai în vârstă apare întrebarea: «Domnule, dar, până la urmă, cine va da și pentru noi pensiile?». Vedeți, tinerețea vine și cu visele elanului vârstei, cu lucruri bune și rele…
-Rep. Cu lumini și umbre…
-E adevărat, iar eu m-aș bucura să constat o desprindere a tinerilor de mediul acesta virtual, poate nu chiar o întoarcere în timp, că aceasta nu se poate, dar cred că o împletire între epoca post-modernă cu perioada de dinainte, să zicem, iar faptul că nu se îmbină aceste două aspecte se reflectă și în rezultatele copiilor.
-Rep. Vă gândiți la o implicare concretă a tinerilor în viața socială?
-Da, pentru că nu se poate vorbi la un anumit nivel mulțumitor de implicarea tinerilor în activitățile de voluntariat, spre exemplu, și pentru că vedem prea puțini tineri implicați în acțiuni benefice pentru societate!
-Rep. Credeţi că putem vorbi de o educație a voluntariatului la noi, prin activități de sprijinire a unor inițiative sociale?
-O astfel de activitate a fost alterată de partidele politice, în mare parte, prin faptul că aveau forme de…răsplată pentru activități care trebuiau să fie voluntare! Răsplata voluntarului o constituie bucuria sufletească, nu neapărat o recompensă materială pentru fapta bună în folosul unei persoane sau al comunității.
“Educația pentru voluntariat nu prea s-a făcut și rezultatele sunt vizibile”
-Rep. Poate că mulți tineri sunt «materialiști», în sensul că nu pun mare preț pe valențele morale ale răsplatei!
-De acord, numai că partea aceasta de voluntariat este foarte dezvoltată în statele europene, ca să nu mai vorbim de Statele Unite, dar este o chestiune care îi pregătește pe tineri pentru viață, pentru ceea ce urmează, prin modul în care se dedică activităților de voluntariat, care au rolul de a-i familiariza pe tineri cu viitorul «job», cu traseul lor în viață, iar în România educația pentru voluntariat nu prea s-a făcut și rezultatele sunt vizibile, cum constatăm destul de bine!
-Rep. De la ce vârstă poate începe educația pentru voluntariat, domnule director?
-De la cea mai fragedă vârstă poate începe această educație! Nu este atât de important ca un copil să și facă ceva deosebit, deoarece importantă este până la urmă cultura în spiritul acesta, iar un asemenea lucru se poate face începând chiar de la clasele mici, când se formează o anumită percepție a lucrului bun! Lucrurile se schimbă când copiii au buletin și trăiesc oarecum deosebit perioada adolescenței, când ei pot să practice anumite activități de voluntariat. În ultimii 2-3 ani, parcă se simte o anumită intrare pe făgașul normalităţii, dar destul de timid, pentru că numărul tinerilor implicați în activități de voluntariat, la nivel de țară, mi se pare scăzut!
-Rep. În această radiografiere a vieții tinerilor, care considerați că sunt momentele critice care pot debusola personalitatea unui tânăr?
-Nu știu dacă sunt cel mai în măsură să vă răspund la o asemenea chestiune delicată…
-Rep. Gândindu-ne, desigur, la tentațiile tinereții, care nu sunt puține!
-Vedeți, aici e problema, pentru că sunt mai mulți factori. Primul factor care influențează covârșitor viața tânărului este mediul familial! De aceea, spun că nu sunt cel mai îndreptățit să mă refer la acest aspect, pentru că sunt mulți specialiști, oameni cu o pregătire deosebită, care pot pune problema cu mult mai bine decât mine! În familie se pun bazele dezvoltării unui copil și a tânărului.
-Rep. Bine, bine, dar și familia cunoaște un fenomen de disoluție, o stare de criză, ca să evidenţiem un lucru pe care îl semnalează și reprezentanții bisericii!
-Fără familie, dezvoltarea unui tânăr are mult de suferit! Chiar este o campanie de informare făcută de un post de televiziune, pe tema aceasta a copiilor «pierduți» pentru societate, din cauza problemelor ivite la nivelul «celulei» de bază a societății. Modul în care un copil se dezvoltă pornește din familie, iar o dezvoltare sănătoasă pleacă dintr-un mediu familial structurat, un mediu în care părinții încearcă să dea tot ce au mai bun pentru copiii lor.
“E necesar să înveți să selectezi informația corectă, pozitivă”
-Rep. Există un «nod gordian» în privinţa erorilor?
-În mod paradoxal, apar unele greșeli tocmai din dorința de a face cât mai mult bine, iar tocmai aici ar trebui să intervină școala!
-Rep. Devine incitant ceea ce spuneți, domnule Horaţiu Gorun!
-Iată, mereu ne ducem și ne întoarcem la școală! E un lucru pe care îl fac numai tinerii care iubesc școala! Da, pentru că școala poate avea un mare rol, nu doar la orele de curs, ci, mai ales după orele de curs!
-Rep. Deci, faceţi o referire la cadrul complex al educației extrașcolare!
-Exact! Iar aici nu putem să omitem ceea ce în mod obișnuit se numește…anturajul! Chiar dacă la vârste mai mici anturajul nu influențează decisiv dezvoltarea copilului, în schimb, pe măsură ce copilul crește, poate fi o influență pozitivă! Dar, din păcate, se produce o influență negativă asupra tânărului!
-Rep. Considerați că internetul poate avea un impact negativ asupra procesului socializării tinerilor?
-Depinde ce urmărește tânărul pe internet! Dacă este pasionat de cunoaștere, de știință, deci, intră pe site-uri autorizate, nu pe acele site-uri «deformate», apare un efect benefic al unui cadru pozitiv, pentru că, orice s-ar spune, internetul are și «plusuri», anumite avantaje, despre care se poate vorbi mai mult! E necesar să înveți să selectezi informația corectă, pozitivă, pentru că e vorba de o economie de timp, fantastică, spre deosebire de perioada de dinaintea internetului. În privința modului de influențare al internetului asupra dezvoltării tinerilor, deja, cred că putem vorbi de generații de tineri care nu se mai pot descurca fără acest mod rapid și eficient de informare.
-Rep. Se pare că o ruptură a unor tineri de folosirea internetului generează chiar o stare de frustrare!
-Da, apare senzația de ostracizare, de marginalizare, greu de înțeles și de înlăturat! Apare ca o pedeapsă maximă aplicată unui tânăr! Pe de altă parte, și mass-media a avut și are un rol deosebit în crearea unei astfel de generații! Noi am fost obișnuiți să copiem «de afară» și cât mai repede, dar, iar trebuie s-o spun, «din păcate» s-au copiat lucruri de scandal, cu parfum de reclamă, de publicitate comercială, care nu reprezintă valori ale societății, ci, dimpotrivă, dacă ne uităm care emisiuni au cel mai mare rating la televiziune, constatăm că acestea nu sunt emisiuni de cultură, ci, emisiuni «mondene», unde își pun toți «poalele în cap» și unde asistăm la tot soiul de picanterii! (Va urma)
Profesor, Vasile GOGONEA
