„Noi avem o populaţie îmbătrânită, o populaţie care a îmbătrânit masiv în ultimii 20 de ani, mortalitatea este mai mare acolo unde populaţia vârstnică este mai numeroasă”!
Când analizăm cu atenţie o serie de date statistice referitoare la numărul născuților-vii înregistrați în România, al persoanelor decedate, al căsătoriilor și al divorțurilor, constatăm cu îngrijorare că ne aflăm în fața unui declin demografic de nestăvilit, iar, dacă în luna mai 2024 s-au născut doar 11.500 de copii şi numărul decedaţilor este de aproape două ori mai mare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, putem afirma că ne confruntăm cu o scădere dramatică a numărului de nou-născuţi, atingând un minim istoric de la 1924 încoace, potrivit datelor furnizate, deoarece, anul trecut, doar puţin peste 150.000 de copii au fost aduşi pe lume, ca un semnal de alarmă pentru criza demografică în care ne aflăm!
Pentru a răspunde şi pentru a înţelege ceea ce înseamnă acest lucru pentru viitorul României, putem analiza şi proiecțiile demografice care ne arată o imagine sumbră, ilustrată printr-o scădere accentuată a populației apte de muncă în următorii 20 de ani, cu repercusiuni mari asupra economiei și societății româneşti! Iată, aproape 250.000 de români ne-au părăsit anul trecut, în timp ce fertilitatea în scădere și emigrația în creștere contribuie la o scădere constantă de locuitori, cu aproximativ un milion la fiecare deceniu! În opinia unor «specialişti», unii discutabili şi legaţi de interesele corporaţiilor internaţionale, redresarea ar veni din partea muncitorilor aduși din străinătate, care, pentru prima dată în istoria țării, reprezintă principala sursă de creștere a populației României, acesta însemnând o schimbare majoră în dinamica demografică a națiunii noastre!
În România, aflată în criză demografică, se nasc nouă copii, dar numărul celor care mor e dublu, raportat la mia de locuitori!
Îndreptându-ne atenţia spre viitor, proiecțiile INS ne dezvăluie că populația, ar urma să scadă până în anul 2060 cu aproximativ 290 de mii de oameni în mediul urban și cu alte 293 de mii de persoane în mediul rural!
Devine interesant de subliniat că printre zonele care vor avea cel mai mult de suferit ca urmare a declinului demografic se află şi Gorjul, Oltenia în general, în timp ce regiunea București-Iflov, ar fi cel mai puțin afectată, cu o scădere estimată la doar puțin peste 11% până în 2060, la polul opus aflându-se, deci, regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, care se confruntă cu scăderi demografice alarmante. Dar, situația este și mai gravă în rândul populației apte de muncă, pentru că se constată o diminuare anticipată severă în regiunile sudice, în timp ce ponderea populației vârstnice va crește semnificativ în toate regiunile ţării! De bună seamă că acest lucru subliniază o accelerare a îmbătrânirii demografice, cu un impact major asupra sustenabilității sociale și economice a României! Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ în anii anteriori, ca şi în acest an, la minus 18.923 de persoane, comparativ cu minus 16.293 de persoane în primul trimestru al anului 2021, iar, numărul născuţilor-vii înregistrat în luna martie 2022 a fost mai mic cu 335 comparativ cu aceeaşi lună din 2021, în timp ce numărul persoanelor care au decedat în luna martie 2022 a fost cu 3.685 mai mic faţă de luna martie 2021.
Printre cauzele principale de deces, în luna martie 2022, faţă de luna martie 2021, s-au înregistrat cu 871 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator, 270 decese mai puţine având cauză principală tumorile şi cu 2.494 decese mai puţine din cauza bolilor aparatului respirator.
Să mai reţinem că numărul copiilor cu vârsta sub un an, care au decedat a fost cu 4 mai mic în luna martie 2022 decât cel înregistrat în luna martie 2021. Numărul deceselor înregistrate în luna martie 2023 a fost de 26.214 (13.804 bărbaţi şi 12.410 femei), cu 3.291 decese (1.799 bărbaţi şi 1.492 femei) mai puţine decât în luna februarie 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârsta sub 1 an, înregistrate în luna martie 2022, a fost de 87, în creştere cu 9 faţă de luna februarie 2022. Dar, mai sunt cifre care arată că numărul căsătoriilor a fost, în luna martie 2023, cu 345 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Pe de altă parte, în luna martie a anului trecut, 70% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 11.647 decese, reprezentând 44,4%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 6.513 decese, reprezentând 24,8% la persoanele de 70-79 ani şi 4.688 decese reprezentând 17,9% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (115 decese), 20-29 ani (96 decese) şi 5-19 ani (50 decese). Cele mai multe persoane decedate au avut drept cauze bolile aparatului circulator (14.776 persoane, reprezentând 56,4%), tumori (3.755 persoane, reprezentând 14,3%) şi boli ale aparatului respirator (3.654 persoane, reprezentând 13,9%). Aceleaşi statistici neiertătoare, mai arată că în România, aflată în criză demografică, se nasc nouă copii, dar numărul celor care mor e dublu, raportat la mia de locuitori! Datele mai arată că țara noastră a urcat pe locul 2 în plan mondial, la rata mortalității, care este de 15 decese la mia de locuitori, ţara noastră fiind depăşită doar de Serbia, care înregistrează o rată a mortalităţii de 16 decese la mia de locuitori, iar, Ucraina ocupă poziţia a şasea în acest clasament al mortalităţii, cu aproape 14 decese la mia de locuitori, Rusia fiind pe poziţia a şaptea, cu 13 decese!
Populația feminină din România este în scădere,. Ca să repopulăm țara, ar trebui ca decenii întregi de acum înainte, fiecare româncă să nască doi copii!
Sociologul Mălina Voicu, de la Institutul pentru CercetareaCalității Vieții a explicat faptul că rata mortalității depinde de structura pe vârste a populației şi a spus: „Noi avem o populaţie îmbătrânită, o populaţie care a îmbătrânit masiv în ultimii 20 de ani, ieşirile din populaţie, mortalitatea este mai mare acolo unde populaţia vârstnică este mai numeroasă”! Dacă anul 2021 a fost un an cu supramortalitate importantă în populaţiile europene din cauza pandemiei, în anul următor, mortalitatea s-a aflat în scădere, cu 13,5 decese la 100 de locuitori, în timp ce ţara noastră, este spre finalul clasamentului care măsoară natalitatea la nivel planetar, cu 9 nașteri la 1000 de locuitori.
Ca un exemplu relevant, populația feminină din România este în scădere, iar, ca să repopulăm țara, ar trebui ca decenii întregi de acum înainte, fiecare româncă să nască doi copii! (sic!!). Iar, o situaţie la fel de alarmantă se înregistrează şi la capitolul migraţie, deoarece, 4 români dintr-o mie părăsesc ţara! În contrast cu această situaţie, Ungaria are o evaluare demografică pozitivă, cu populaţie în creştere, deoarece, la 1000 de locuitori, se adaugă încă o persoană! De mai multă vreme, sociologii şi demografii avertizează că de 35 de ani, România este în depopulare şi în anul 2050 este posibil să mai rămânem doar 15 milioane de locuitori!
Dacă se acţionează pentru a limita acest declin demografic, putem să examinăm dinamica a două componente: migraţia şi natalitatea! Iar, caracteristicile întregii scăderi a natalităţii sunt mult mai importante, decât creşterea mortalităţii! Aceastã realitate este până la urmă continuarea declinului, mai ales pe termen lung! Pentru că, atât natalitatea, cât şi mortalitatea subsumează o relativă stabilitate proprie acestei realităţi! În concluzie, datele INS ne arată o imagine clară care demonstrează că România se confruntă cu provocări demografice fără precedent, care necesită acțiuni urgente pentru a asigura un viitor sustenabil naţiunii, iar, în acest sens, devine esențial să ne mobilizăm resursele și să găsim soluții inovative pentru a inversa aceste tendințe îngrijorătoare! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
