Astăzi începe un nou an şcolar, pe care «specialiştii» şi comentatorii de tot felul, unii demnitari mai mult sau mai puţin avizaţi, îl consideră a fi unul cu multe restructurări şi cu multe necunoscute, mai ales că poartă amprenta gândirii «reformiste» a ministrului Sorin Câmpeanu şi a modului în care învăţământul românesc se pliază pe coordonatele proiectului «România Educată», iniţiat cu câţiva ani în urmă prin cugetările vizionare ale cancelariei prezidenţiale! Din perspectiva unei autorităţi tutelare în acest domeniu, aşa cum este cazul domnului Prof. univ. dr. Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei Naţionale în perioada 1997-2001, avându-se în vedere experiența domniei sale ca Rector al Universității «Babeș-Bolyai», în perioada 1993-2012, în calitate de membru în diferite organisme de decizie internaționale, după care, chiar dacă se poate vorbi de o renunţare diplomatică din partea domniei sale la diferite funcții majore în educație, totuşi, o serie de scrieri ale acestui ilustru profesor clujean pe tema educației, scot în evidenţă nu doar nişte păreri neautorizate şi spuse la întâmplare, cât, mai ales, vaste cunoștințe asupra esenţei reformării învăţământului românesc, o concepție organizată şi riguroasă, întemeiată pe decizii sau propuneri de decizie, atât la nivelul învăţământului preuniversitar, cât şi la nivelul celui universitar. Ideile şi deciziile domnului Ministru Andrei Marga definesc în mare măsură singura reformă a educației, efectivă și recunoscută internațional, prin care țara noastră a făcut trecerea necesară la educația unei societăți deschise și democratice!
,,La nivel național, continuă deteriorarea educației, emigrarea creierelor crește, iar confuziile se înmulțesc”! (Andrei Marga)
De altfel, cu aproximativ şapte ani în urmă, Proiectul «România Educată» își propunea să fie punctul de pornire pentru tot ceea ce ar fi trebuit să însemne un Proiect autentic de țară, fiind catalogat în mod pompos ca un proiect al generațiilor viitoare, fundamentul pe care să se poată construi România următorilor 100 de ani (sic??!!), dar, care s-a dorit şi se doreşte a fi deschis către toți cei care vor să contribuie cu deplină responsabilitate, pentru a face posibilă punerea lui în practică! Şi ce descoperim după câţiva ani de cultivare a iluziilor deşarte? O ţară depopulată şi cu analfabeţi funcţionali, un sistem de învăţământ în care violenţa, degringolada şi abandonul şcolar se întâlnesc la tot pasul, cu atât mai mult cu cât deciziile greșite și deteriorarea educației sunt larg percepute în cadrul opiniei publice ca nişte paşii către România…eşuată. Tocmai de aceea, credem că e necesar să se cunoască ceea ce s-a petrecut în ultimii zece ani în meandrele învăţământului românesc, cine sunt decidenţii, când și cum s-au luat deciziile şi cum au fost ele aplicate în vâltoarea şi marasmul care definesc deriva actuală a educației. Se cunoaşte faptul că Proiectul «România Educată» a fost un proiect național inițiat de către Președintele României Klaus Iohannis, menit să susțină reașezarea societății pe valori autentice, pentru dezvoltarea unei culturi a succesului şcolar bazat pe rezultate performante, pe muncă, talent, onestitate și integritate, mai ales că la intrarea în cel de-al doilea secol de existență a României ca stat modern și unitar, devine o cerinţă importantă ca educația să dobândească o bază solidă și predictibilă, iar, în acest sens, Administrația Prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, ale cărei prime două etape s-au derulat în perioada 2016-2018. Se pare că la sfârşitul acestor trei ani, nu a rezultat o viziune coerentă de țară care progresează și nici atingerea obiectivelor aferente pentru educația și cercetarea din România! O privire de perspectivă spre orizontul anului 2030, alături de o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului, atenţia a fost îndreptată către o serie de direcţii prioritare privitoare la cariera didactică, echitatea sistemului educațional, profesionalizarea managementului educațional, dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de calitate, autonomia, internaționalizarea și calitatea în învățământul superior, educația timpurie, evaluarea elevilor și a studenților şi aşa mai departe. Ştim în mare parte că rezultatele înregistrate au fost supuse dezbaterii publice în cadrul celei de-a treia etape a proiectului, începând cu data de 5 decembrie 2018, și au fost finalizate și publicate în vara anului 2021, în condiţiile în care operaționalizarea a fost prevăzută în Strategia Națională de Apărare a Țării – SNAT, iar în ultimă instanţă, rezultatele finale au fost asumate printr-un memorandum de către Guvernul României. Pentru a conchide, Proiectul «România Educată» s-a bazat pe o largă consultare cu şcoala, familia şi autorităţile publice, întrucât și-a propus de la început să coaguleze o parte cât mai mare din populația țării în jurul inițiativei de a construi împreună un viitor pentru educația din România, pe măsura tradiţiilor şcolii româneşti şi a unui viitor, așa cum românii și-l doresc. Se pare că modalitățile complementare de implicare a cetățenilor şi chiar a celor direct interesaţi, elevi şi studenţi, s-au bazat pe chestionar online, dezbateri off-line şi alte mijloace ale minunilor digitalizării societăţii, pentru a asigura accesul echitabil al tuturor categoriilor de cetățeni la dezbatere/consultare în cadrul unui proces eminamente deschis și participativ, care a început, în 2016 cu un chestionar on-line la care s-au primit peste 8.000 de răspunsuri unice. Sub atenta observare şi coordonare din partea ministerului de specialitate, au avut loc, de atunci, opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de participanți, multiple evenimente de consultare organizate de către entități terțe și o etapă de consolidare, desfășurată între 2017 și 2018, când șapte grupuri de lucru, cu experți din societatea civilă și din administrația publică locală și națională au dezbătut temele prioritare ale proiectului. Se pare că după lansarea, la finalul anului 2018, a rezultatelor preliminare, acestea au fost puse în dezbatere publică și completate prin dezvoltarea de rapoarte complementare pe o serie de teme-cheie, mai ales că toate contribuțiile/propunerile cetățenilor au fost valorificate prin documente oficiale care au determinat selecția domeniilor prioritare, dar și introducerea unor obiective și acțiuni în raportul final al Proiectului!
Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației (ISE) vin, an de an, cu propuneri, analize, concluzii și măsuri!
Deci, toate bune şi minunate, cum s-ar spune, pentru că noul anul școlar 2022-2023, va începe și cu o serie de modificări care se regăsesc în Regulamentul de funcționare și organizare a școlilor, aprobat în luna iulie de către Ministerul Educației, iar, în baza acestuia, elevii vor avea cinci module de învățare în loc de semestre, tezele nu vor mai fi obligatorii și va exista o singură medie pe tot parcursul anului școlar. Aşadar, noua structură a anului școlar cuprinde: Modulul 1 de învățare : 5 septembrie – 21 octombrie, apoi, vacanța de toamnă pentru toți elevii: 24-30 octombrie, Modulul 2: 31 octombrie – 22 decembrie şi cea de-a doua vacanță, cea de iarnă: 23 decembrie – 8 ianuarie 2023, Modulul 3: care va începe în 9 ianuarie și se va derula până în luna februarie, după care urmează cea de-a treia vacanță – de o săptămână, care poate fi acordată în a doua săptămână, chiar în a treia săptămână sau în a patra săptămână din februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar, Modulul 4: începe după vacanța din februarie și se va desfășura până în preajma sărbătorilor de Paști, când este cea de-a patra vacanță : 8 aprilie –23 aprilie, iar, Modulul 5, şi ultimul: 24 aprilie – 16 iunie, după care urmează vacanța de vară: 17 iunie – 4 septembrie. Merită amintit faptul că mai există şi Programul național «Școala altfel» și Programul «Săptămâna verde», care se vor derula între 27 februarie și 16 iunie 2023, timp de câte 5 zile consecutive, perioada urmând să fie decisă în funcție de fiecare unitate de învățământ. La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie o singură medie, calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament, prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare. Va rămâna la latitudinea fiecărui profesor, cum și câte evaluări va face, pentru acordarea notelor. De asemenea, numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev la fiecare disciplină de studiu este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru. La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ. Sigur, vor fi discuţii, dezbateri, confuzii şi controverse legate de curriculum-ul organizat modular, mai ales că modul de evaluare se stabilește în funcţie de vârstă şi de particularităţile psiho-pedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei care sunt elevii, ca şi de specificul fiecărei discipline, când elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare! Astfel, rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin aprecieri descriptive, calificative la clasele I – IV şi în învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave severe, profunde sau asociate, note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal, iar, rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma «calificativul/ data», respectiv «nota/data» sau în catalogul electronic, în cazul unităților-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar, prin compartimentul secretariat. Se mai arată că la sfârşitul anului școlar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportamentul elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ, apoi, consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev. O altă modificare se referă la eliminarea dispozițiilor referitoare la exmatricularea elevilor, iar, măsura exmatriculării va fi posibilă numai pentru învățământul postliceal, care nu are caracter obligatoriu. Noul regulament prevede și noi precizări legate de transferul elevilor la alte licee. Astfel, copiii vor putea fi mutați de la un liceu la altul, doar în situații excepționale, aşa cum excepţionale sunt şi discuţiile aprinse despre rezultatele, în general, slabe şi nesatisfăcătoare obținute de către elevii claselor a VIII-a la Evaluările Naționale, despre diferențele majore dintre rural și urban, mai ales că testele PISA, rezultatele de la examenul de Bacalaureat, simulările pentru clasele a VII-a sau a XI-a, Evaluările Naționale aplicate claselor a II-a, a IV-a, a VI-a sunt, de regulă, tot atâtea prilejuri de a constata mereu aceleași problem legate de note mici și foarte mici, absenteism, abandon, dezastrul din școlile de la țară. De cele mai multe ori, Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației (ISE) vin, an de an, cu propriile analize, concluzii și măsuri, părinții au și ei opiniile lor dintre cele mai diverse, iar profesorii sfârșesc, de regulă, prin a se disculpa și a fi trimiși – mai de voie, mai de nevoie – la alte și alte cursuri de formare şi de perfecţionare, iar, atunci când se caută cauzele crizei din învățămîntul românesc, societatea și Ministerul tind să dea vina pe profesorii cu carențe grave în formarea științifică și pedagogică, profesori corupți, profesori absenți, profesori demotiva(n)ți, iar, la rândul lor, profesorii dau vina pe Minister și pe eterna reformă a educației, pe de o parte, pe părinți și pe elevi, mai ales că nu de puține ori, ca şi în acest nou an şcolar, vom constata că modificările mai mult sau mai puţin substanţiale, mai radicale sau mai permisive ale programei școlare sau ale planurilor cadru, nu sunt nici de această dată soluţii miraculoase şi eficiente pentru depăşirea crizei educaţiei, care nu este altceva decât expresia crizei societăţii în care trăim!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
