O stafie umblă prin lume – stafia coronavirusului. Toate puterile cunoscute, recunoscute şi necunoscute ale Elitei Mondiale, sensibilizate sau legate mai mult sau mai puţin de puterile monetare ale lumii, de instituţiile abilitate ale statului de drept, ale statului paralel, ale statului acasă şi ale statului degeaba, ca la un semn de taină s-au unit într-o sfântă solidaritate pentru a susţine ideologia acestei stafii a coronaviruşilor! Pentru că totul se desfăşoară după un scenariu bine pus la punct, mai ales, pentru a ne «convinge» cu ajutorul organelor represive bine dotate şi bine instruite, alcătuite din poliţişti, miliţieni, jandarmi şi soldaţi, care aplică şi amenzi celor care nu se conformează, că obligaţia de a sta închişi în casă, de a umbla numai cu «botniţă», aşa cum solicită Raed Arafat, reprezintă măsuri urgente ale eforturilor disperate pentru ieşirea din criză! Ba, mai mult, spălatul mâinilor cu săpun şi activitatea cu «mâinile curate», aşa cum ne recomandă cadrele medicale, precum şi distanţarea socială, aşa cum stipulează «cadrele» politice atoatecunoscătoare în rezolvarea problemelor demografice, sunt în aceeaşi măsură, imperativ majore ale cultivării fricii de moarte şi ale apărării vieţii trăite în carantină. Există, oare, vreun partid aflat la putere sau în opoziţie care să nu fi achiesat la eforturile susţinute şi excesiv mediatizate prin efectele dramatice şi prin atenţionările privitoare la apărarea de această înfricoşătoare pandemie devenită o veritabilă parodie? Există, oare, vreun popor care să nu fi fost atins de ameninţarea virusului şi să nu fie nevoit să apeleze la ajutorul binevenit al organismelor monetare internaţionale? Există, oare, vreo ţară care să nu fie vizată de imputarea stigmatizantă a nepăsării, a ignoranţei şi a nerespectării recomandărilor celor care au premeditat această pandemie a coronavirusului? Din toate aceste fapte petrecute şi suprasaturate prin statistici dintre cele mai dezinformante, care poartă amprenta unui «fake news» în toată regula, reies două lucruri care trebuie reţinute cu multă atenţie: în primul rând, la toate nivelurile Elitei Mondiale se recunoaşte acum că acest COVID-19 reprezintă o mare şi apreciată reuşită a globalizării, cu un impact deosebit asupra evoluţiei societăţii viitoare, iar, în al doilea rând, că a venit timpul ca Elita Mondială să-şi expună cu mai multă precauţie în faţa lumii întregi, concepţia, scopurile, tendinţele şi strategiile de viitor, astfel încât să opună parodiei despre stafia coronavirusului un document programatic, un Manifest al Partidului Coronavirusului, o expresie care prin ea însăşi reflectă globalizarea şi efectele globalizării, pe fondul exprimării intereselor marilor puteri ale lumii în funcţie de schimbările climatice şi mai ales în funcţie de tendinţele demografice privind creşterea migraţiei pe plan mondial, pentru că în ultimă instanţă, acest COVID-19 constituie «Ceandalaua» Manifestului Partidului Coronavirus!
Frica de cele lumeşti este cea care ucide sufletul omului, pe când frica de Dumnezeu este «începutul înţelepciunii», aşa ne spune Sfânta Scriptură!
Poate chiar prin prisma confuză a unui asemenea manifest, merită să analizăm cu multă luare aminte, că în condiții de pandemie sau de parodie, ni se propune ca însăşi credința noastră milenară să se deruleze sau să exprime altfel, deoarece oamenii care iubesc rugăciunea și credința sunt supuşi la grele încercări, și nu la provocări, un cuvânt străin din recuzita lexicului monden al «neofiţilor» acestei perioade din preajma sărbătorilor pascale, mai ales că osteneala şi nevoinţa rugăciunii sunt şi mari provocări, pentru a trăi mai profund și mai proxim Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie, ca precondiții ale rezistenței, ale supraviețuirii și ale depășirii pandemiei coronavirus. Poate că în sensul celor amintite, președintele Klaus Iohannis cerea, într-unul dintre mesajele adresate poporului, pur şi simplu, o altă stare de rugăciune, o rugăciune rostită în vreme de mari încercări, precum cea a rigorilor şi a restricţiilor pandemiei, dându-ne chiar «lecţii pilduitoare» pentru o «repliere» a noastră într-o ipostază individuală și familială a pietății, o rugăciune «în casă» şi în afara spațiului eclezial, în contextul Săptămânii Patimilor şi al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos! Desigur, o astfel de cerință a președintelui, impusă de situaţie, reprezintă şi o expresie a Manifestului Partidului Coronavirus, de a nu participa în mod colectiv la slujba de Înviere, un lucru care presupune și o întoarcere în sine, ceea ce produce și o meditație asupra condiției noastre creștine, o regândire și o reînnoire a comportamentului creștin, care îngroapă în post-modernitate tradiţia, aceea care ne-a menţinut în istorie şi ne-a făcut ceea ce suntem cu adevărat români! Poate că în mod indirect, președintele atinge problematica reîntăririi celor trei dimensiuni esențiale ale identității creștine: credința, speranța şi milostenia, dar, Klaus Iohannis uită că renunțarea în acest an la participarea colectivă la slujba de Înviere, ne poate întări, în primul rând, în credință și ne poate întări în speranța de revenire în anul următor la practicile și ritualurile comuniunii de credinţă în «Casa» Lui Dumnezeu! Să fie clar, dimensiunea carității nu ține numai de grija pe care trebuie să o avem față de cei apropiați și față de semenii noștri, dar, mai ales de grija de a-L avea în suflet pe Dumnezeu, care în «Casa» Lui ne fereşte de toate relele din lume! Iar, interdicţia impusă credincioşilor de a li se refuza prezenţa la Sfânta Slujbă a Învierii rămâne dincolo de înțelegerea generoasă de a nu favoriza, prin neparticiparea oamenilor la slujbele din biserică, la răspândirea epidemiei aducătoare de tragedii. Încercările la care ne supune pandemia, domnule Klaus Iohannis, credem că se centrează și pe rezistența credinței noastre strămoşeşti, creştin-ortodoxe, cea care dă sens și încurajare lumii din care facem parte, mai ales acum, în perioada meditației din proximitatea evenimentului fondator al lumii noastre de acum două mii de ani, și anume Învierea Domnului nostru Iisus Hristos! Frica de cele lumeşti este cea care ucide sufletul omului, pe când frica de Dumnezeu este «începutul înţelepciunii», aşa ne spune Sfânta Scriptură! Tocmai de aceea, COVID-19 sau «Ceandalaua» Manifestului Partidului Coronavirus, nu poate oculta cea mai mare Sărbătoare a creştinătăţii!
«Deşi sănătatea nu e totul, totul fără sănătate e nimic»!
În loc de concluzie, să amintim că prin prisma unei viziuni apodictice a filosofului german Arthur Schopenhauer, conform căreia «deşi sănătatea nu e totul, totul fără sănătate e nimic», se constată că pe măsură ce prin cultură şi prin civilizaţie, viaţa devine mai facilă, omul se superficializează şi devine mai egocentric, fiind verosimil faptul că în măsura în care e bolnav, el va fi prin suferinţă, neputinţă şi teamă, mai dependent şi mai umil faţă de statusul de medic, iar, când e sănătos, va fi prin neglijenţă, excese şi vicii mai indiferent şi mai arogant faţă de instituţia medicinei, ceea ce relevă că omul civilizat este scindat între anxietate şi indolenţă, această disjuncţie provocând agravarea imputabilă a morbidităţii şi asaltarea ipohondrică a cabinetelor medicale improvizate sau mai puţin improvizate din vremea pandemiei! Astfel, ţinându se cont că în mod obiectiv, majoritatea «celor lumeşti», precum trufia, bogăţia, consumul exagerat, îndestularea, luxul şi măreţia sunt în comparaţie cu boala şi moartea, nişte fleacuri, aceasta constatându se în mod absolut pe masa de operaţie, în sala de reanimare sau la morgă, cu atât mai mult, în mod subiectiv, medicul se va simţi înstrăinat cam de toate, ceea ce înseamnă că statusul de medic este socialmente unul de sacrificiu! În final, să mai spunem că s-a scris mult şi de mai multe ori, dar, încă se mai scrie, despre faptul că istoria este ciclică, iar popoarele şi naţiunile care nu înţeleg sau nu acceptă acest mecanism universal valabil, persistă în erori de neiertat şi de neuitat, unele de o gravitate catastrofală, iar, biata Românie se află şi ea, din păcate, la cheremul mai marilor lumii, al noilor stăpâni ai planetei, dar, şi în faţa unui scenariu sumbru, chiar sinistru pentru viitorul ei şi al oamenilor ei. Parcă hipnotizaţi şi paralizaţi de valul ameţitor al dezinformării şi al manipulărilor mediatice, venită de la stăpânii lumii şi preluată cu supuşenie vicleană de către cei care ne conduc ţara, pur şi simplu, refuzăm să gândim, să avem în mintea şi în sufletul nostru credinţa în Bunul Dumnezeu, ca să pricepem ceea ce se întâmplă cu noi, chiar preferând să acceptăm orbeşte ceea ce ne dictează diriguitorii şi demnitarii noştri care se intitulează iubitori de ţară şi chiar salvatori ai naţiei, fără să realizăm pe deplin că, de fapt, suntem carantinizaţi în modul cel mai «democratic» într-un regim de semi-detenţie, ale cărui costuri deosebite, nu vor fi suportate prea uşor, dar, vor fi contabilizate ani mulţi de acum înainte de către organismele monetare internaţionale, patronate de către Elita Mondială şi de către marile puteri economice ale lumii, care vor ieşi mai bogate din această pandemie! În condiţiile în care criza din sistemul sanitar bulversează omenirea şi când România nu este capabilă, nici măcar să cumpere la suprapreţ produsele medicale necesare spitalelor aglomerate, va trebui gândită o politică economică naţională, astfel încât să fie încurajat capitalul românesc, producţia românească, să fie conturat profilul unei noi clase politice comparabilă cu aceea din perioada interbelică, orientată spre o mai mare promovare a valorilor naţionale, tradiţionale şi creştine ale poporului nostru, pentru că în ultimă instanţă, acest COVID-19 constituie «Ceandalaua» Manifestului Partidului Coronavirus!
Profesor Vasile GOGONEA
