HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
Sâmbătă, 11 iunie 2022, în comuna Turburea din judeţul Gorj, cu prilejul organizării celei de 16-a ediţii a Congresului Tinerilor Creştini Ortodocşi din Oltenia, cu participarea şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitul Părinte, acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, această străveche vatră de locuire gorjenească a trăit momente de mare sărbătoare, în prezenţa unui mare număr de tineri din judeţele Olteniei şi a numeroşilor slujitori ai altarului, a reprezentanţilor administraţiei publice locale şi judeţene, cu sprijinul distinşilor consilieri ai Mitropoliei Olteniei, al inspectorilor şcolari de specialitate, al unor cadre didactice implicate în proiectele destinate tinerilor, al unor coordonatori ai grupurilor parohiale de tineri, ca şi al inspiratului prezentator, actor şi arhidiacon craiovean Ovidiu Cuncea, aşa că primarul comunei Turburea, domnul Ion Bârcă, după această zi plină de evenimente, se poate spune că a promovat cu succes proba examenului de bacalaureat la proba de evaluare a competenţelor administrative şi gospodăreşti, înscriindu-se cu deplină confirmare în conţinutul temei legate de rolul rugăciunii şi al comuniunii în viaţa tinerilor!
,,Să ne întoarcem cu mintea la Dumnezeu, să ne întoarcem cu mintea la Sfânta Evanghelie, să ne întoarcem cu mintea la îndatoririle noastre”!
Sub directa coordonare şi în smerita ascultare a indicaţiilor şi a recomandărilor Mitropolitului Olteniei, cu participarea unui ales sobor de preoţi şi diaconi a fost săvârşită Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Biserica din Parohia Poiana, la sfârşitul căreia, Înaltul Ierarh al «Valahiei Mici» a rostit un cuvânt de învăţătură impresionant şi pilduitor desprins din Textul Evangheliei privitor la ezitările Sfântului Apostol Petru şi la cele trei lepădări ale acestuia de Mântuitorul Iisus Hristos, subliniindu-se în acest context că: ,,Dacă, într-adevăr, te lepezi de El şi îi spui: Du-te de aici, iar, acelaşi lucru şi mai grav se întâmplă cu noi, când Mântuitorul Hristos întreabă: ,,Mă iubeşti?”, răspunsul tău poate să fie legat de plăcerile lumii acesteia, unde domină păcatul, unde domină lăcomia, şi răspundem în felul nostru, pentru că, bineînţeles, ceea ce iubeşti, aceea pui la inimă şi de ea te alipeşti, e bine să realizezi faptul că acolo unde este comoara ta, acolo este şi iubirea ta, că unii iubesc banii, alţii iubesc plăcerile trupeşti, alţii iubesc desfătările trupeşti, mâncarea şi băutura! Dar, toate acestea sunt trecătoare, le vom lăsa, ne vom despărţi de ele în momentul în care Dumnezeu ne va chema la El, în Împărăţia cerurilor, adică, vom trece dincolo de viaţa aceasta, iar, acolo, ne va întreba, dacă îl iubim, iar, dacă nu Îl iubim pe Dumnezeu, atunci, vom fi ruşinaţi, întristaţi şi mâhniţi, pentru că nu vom avea ce să răspundem înaintea Mântuitorului Hristos! Dar, Sf. Ap. Petru s-a pocăit cu lacrimi, ne spune Sfânta Scriptură, a ieşit afară şi a plâns cu lacrimi, a regretat şi s-a pocăit, dar, a continuat mai departe să fie martor al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, împreună cu Sfinţii Apostoli, pentru că atunci când Mântuitorul a trecut prin uşile încuiate, era de faţă şi Sf. Petru, însă, Mântuitorul nu i s-a adresat lui, ci, S-a adresat, după cum ştim, Sf. Ap. Toma, însă, înaintea Înălţării Sale la ceruri, Domnul S-a adresat în mod deosebit Sf. Ap. Petru, tot acolo unde l-a cunoscut prima dată, la pescuit, când l-a întrebat din nou: ,,Petre, mă iubeşti pe mine?”, şi l-a întrebat de trei ori, iar, pentru că l-a întrebat de trei ori, Sfântul Petru s-a mâhnit, spune Sf. Ev. Ioan, pentru că a văzut în aceste întrebări păcatul său, iar, această stare sufletească de mâhnire este rezultatul pocăinţei sale! El nu s-a mâhnit pentru că l-a întrebat de trei ori, ci, s-a mâhnit pentru că de trei ori s-a lepădat de Domnul, deci, şi-a adus aminte că de trei ori s-a lepădat de Mântuitorul! Aşadar, din Sfânta Evanghelie trebuie să înţelegem că ori de câte ori păcătuim înaintea lui Dumnezeu, să ne întristăm şi să ne îndreptăm, pentru că în loc să mergem cu El, pe calea Binelui, Adevărului şi Frumosului, luăm calea nefericită a suferinţei, a bolii, iar, noi murim, pentru că păcătuim! Dacă nu am face păcate, noi am trăi veşnic, dar, pentru că în păcate ne-am zămislit şi în păcate ne-a născut maica noastră, de aceea, trebuie să murim, să ne îngropăm, să înviem iarăşi, ca să ne aşezăm în Împărăţia Tatălui Ceresc! În Evanghelia de astăzi, Sf. Ap. Petru ne învaţă că trebuie să ne pocăim, pentru că a ieşit Petru afară şi a plâns cu amar! Numai într-o asemenea pocăinţă ne putem bucura de fericirea veşnică, pentru că pocăinţa ne este dată nouă, păcătoşilor, pentru că Dumnezeu, Care ne dă darul Său, ne dă şi iertarea păcatelor! Iar, pentru că El este milostiv, şi înaintea Lui, noi am păcătuit, să ne întoarcem cu mintea la Dumnezeu, să ne întoarcem cu mintea la Sfânta Evanghelie, să ne întoarcem cu mintea la îndatoririle noastre, dar, să vedem, ce trebuie să facem ca să ne apropiem de Împărăţia Lui Dumnezeu! Să lepădăm de la noi vrajba, să îndepărtăm de la noi înjurăturile, drăcuielile, lauda deşartă, să îndepărtăm de la noi munca de duminica sfântă şi în zilele de sărbătoare, pentru că ai destule zile ca să lucrezi, omule, nu te robi pământului, pentru că pământul te va îngropa! Să dai Slavă Lui Dumnezeu, aşa cum spune Mântuitorul Hristos, «daţi Cezarului ce ste al Cezarului, daţi Lui Dumnezeu ce este al Lui Dumnezeu!», pentru că sunt destule zile şi pentru cele pământeşti! Ai şase zile ca să lucrezi, iar, în ziua a şaptea, duminica, vino la biserică şi te roagă! Aşadar, să-I mulţumim Lui Dumnezeu că şi anul acesta ne-a învrednicit să fim iarăşi împreună, pentru că tot în ziua aceasta, vom pune Crucea unde va fi Sfântul Altar al mănăstirii mult dorite de noi, cu Hramulrile «Naşterea Maicii Domnului», «Sfântul Ioan Evanghelistul» şi «Sfânta Mare Muc. Tecla» şi am ales aceste sărbători împreună cu cei care vor construi acest lăcaş, pentru că ne bucurăm ca în această zi, să fim împreună ca să ducem lucrarea pe mai departe! Am convingerea că Mântuitorul Iisus Hristos ne va ajuta la împlinirea acestor dorinţe ale noastre, ca să împlinim această bucurie pe care ne-o dorim foarte mult! Să ne ajute Bunul Dumnezeu să împlinim cele dorite şi dumneavoastră, să vă dea Atotputernicul Dumnezeu pace, bucurie şi sănătate, Amin”! Aşa cum ne-a obişnuit de fiecare dată, ca un mare teolog al dogmaticii, Înaltpreasfinţitul Părinte, acad. dr. IRINEU a subliniat o serie de aspecte legate de faptul că orice slujbă la zi de sărbătoare păstrează neasemuita binecuvântare a Bisericii lui Dumnezeu, fiindcă în lumea aceasta, în afară de 
Biserică, nimeni nu mai rostește cuvintele acestea minunate: «Pace tuturor», cu un înțeles deplin și atotcuprinzător, fiindcă lumea de astăzi are nevoie nu numai de pacea politică și civilă, pacea dinafară și dinăuntru, pacea dintre oameni și dintre popoare, dar, şi de pacea cu Dumnezeu și cu conștiința proprie, pacea cu lăudătorii și cu prigonitorii de toate felurile, cu viața și cu moartea, cu pământul și cu cerurile, într-un cuvânt, pacea care covârșește şi împlineşte toată mintea în toate țările și regiunile pământești. Gândirea şi activitatea Mitropolitului Olteniei are două repere care se află între cer şi pământ, adică între Dumnezeu şi neamul nostru românesc, smerenia sa dovedind că este un monah prin excelenţă, dedicat vieţii duhovniceşti încă din copilărie, arătându-se în toate cumpătat, exigent cu sine, dar generos cu ceilalţi, ierarhul care nu se îndepărtează de la principiile morale fundamentale după care, de altfel, se şi călăuzeşte în viaţă, indiferent de misiunea care îi este încredinţată, mai ales că respectarea acestor principii îi conferă prestigiu şi autoritate! Din faţa Bisericii Parohiale de la Poiana, s-a constituit şi a pornit o impresionantă coloană într-o procesiune solemnă către locul binecuvântat unde s-a pus piatra de temelie şi Crucea altarului Bisericii viitoarei Mănăstiri cu hramurile: «Naşterea Maicii Domnului», «Sfântul Ioan Evanghelistul» şi «Sfânta Mare Muc. Tecla»! (VA URMA)
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
