Am acordat prioritate acestei analize pe tema depopulării ţării noastre, datorită faptului că domnul Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct NATO a declarat de curând că asistăm la un cataclism demografic în România şi a transmis un avertisment îngrijorător, pornind chiar de la supoziţia că România parcurge cea mai bună perioadă din istorie (sic??), cu un PIB de aproape patru ori mai mare decât în 1989, dar, cu toate acestea, asistăm la un cataclism demografic, iar, demografia ţării noastre este în continuă scădere. Domnul Geoană, doar acum aţi constatat acest lucru sau abordaţi tema aceasta din interese strict electorale care fac trimitere la viitoarea campanie prezidenţială? Vă întrebaţi aproape retoric şi pentru a face impresie deosebită spunând: «Cum ne afectează pe noi acest sfârșit de ieri și începutul noului ciclu istoric? Pentru a încerca un răspuns, va trebui să privim cu atenție modelul economic pe care l-am dezvoltat în țara noastră în ultimele decenii și să înțelegem ceea ce aș numi paradoxul românesc. Din punct de vedere al ciclului economic, România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989 și totuși asistăm la un cataclism demografic, la o populație care ajunge la nivelul anilor ‘60 pe o suprafață cât a Marii Britanii. Vom ajunge să fim în țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa», aşa cum aţi susţinut în discursul domniei voastre! Dar, până acum unde aţi fost, domnule Mircea Geoană, aţi trăit atât de departe de drama demografică a României? Aţi fost frământat până la paroxism de problemele globale şi aţi uitat de problemele arealului românesc?
,,Discursul domnului Geoană este unul dintre discursurile care pun accente pe niște probleme pe care noi le-am discutat aici, în România”!
De fapt, profesorul în economie, Mircea Coșa a comentat şi el declaraţia lui Mircea Geoană, afirmând faptul că discursul său este interesant, datorită problemei pe care acesta o ridică, apreciind că: «Discursul domnului Geoană este unul dintre discursurile care pun accente pe niște probleme pe care noi le-am discutat aici, în România. Nu e prima oară când apar astfel de probleme. România are o dezvoltare economică interesantă, dar aici trebuie să facem o mică adăugare de nuanță și anume că această creștere a PIB-ului este și pe inflație. Creșterea economică a României n-aduce niciun avantaj cetățenilor acestei țări și nici dezvoltării economiei din punct de vedere al modernizării și eficiente-i țării. Pe termen scurt se poate reduce importul. Efortul pe care noi îl facem în principal la produsele de bază în alimentația populației României poate fi redus prin introducerea pe piață a produselor românești. Asta înseamnă un concept de stimulare a fermierilor români și a procesatorilor români», a explicat profesorul în economiepe baza unei analize strict economice. Dar, domnilor Mircei, poate nu aţi observat faptul că în lumea satelor unde se mai spunea de multe ori că minciuna aiureşte minţile oamenilor, iar aceiaşi oamenii îşi păstrau, în multe privinţe, echilibrul vieţii de zi cu zi, transformarea sătenilor, care erau anterior şi membri CAP, în proprietari de pământ, a condus la un anume respect de sine al ţăranilor, mai ales că după ce tinerii au emigrat în ţările vestice, vârstnicii au mai înstrăinat prin vânzare o parte din pământurile retrocedate. Dar, fără pământ, ţăranul nu mai este el însuşi, nu mai are identitate, nu mai e legat organic de vatră, de moşie, chiar noţiunea de glie se diluează considerabil, mai ales în momentul când în zone din sudul României, cum ar fi zona Olteniei sau zona sudului Moldovei, mari suprafeţe de teren au fost acaparate prin mijloace ilegale, prin acte false, de către acei arendaşi apăruţi ca şi ciupercile, peste noapte, mari proprietari peste mii şi chiar peste zeci de mii de hectare de teren arabil, după cum apreciază unii ziarişti de investigaţie, în conditiile în care se ştie că în ţările europene suprafeţele medii pentru o singură fermă familială sunt între 30 şi 50 de hectare. De altfel, tendinţa comasării exagerate a unor suprafeţe de pământ se dovedeşte o adevărată eroare, o revenire la marile latifundii ale Evului Mediu, o situaţie nefirească ce poate distruge armonia socială care mai există în satele depopulate. O astfel de armonie, atâta câtă mai rezistă, reprezintă poarta care deschide lumea satului românesc.
Populaţia după domiciliu, din mediul rural, la 1 iulie 2011, se prezintă astfel:
Populaţia după domiciliu, din mediul rural, la 1 iulie 2011 (număr de persoane)
ALBA 156.090
ARAD 205.799
ARGEŞ 334.884
BACĂU 397.265
BIHOR 300.333
BISTRIŢA- NĂSĂUD 203.731
BOTOŞANI 264.637
BRĂILA 127.063
BRAŞOV 161.115
BUZĂU 284.091
CĂLĂRAŞI 194.795
CARAŞ-SEVERIN 139.631
CLUJ 232.948
CONSTANŢA 227.930
COVASNA 113.065
DÂMBOVIŢA 362.081
DOLJ 320.665
GALAŢI 273.206
GIURGIU 190.033
GORJ 362.165
HARGHITA 185.786
HUNEDOARA 107.060
IALOMIŢA 158.982
IAŞI 448.566
ILFOV 189.410
MARAMUREŞ 210.385
MEHEDINŢI 145.433
MUREŞ 281.336
NEAMŢ 353.636
OLT 266.533
PRAHOVA 402.513
SĂLAJ 143.852
SATU-MARE 201.887
SIBIU 147.151
SUCEAVA 412.823
TELEORMAN 262.737
TIMIŞ 274.783
TULCEA 127.328
VÂLCEA 214.285
VASLUI 267.945
VRANCEA 247.325
(I.N.S. Baza de date TEMPO – on line)
Cu siguranţă, dacă analizăm sub toate aspectele situaţia existentă, de multe ori satele par să-şi fi pierdut echilibrul şi poate din armonia relaţiilor interumane au rămas doar unele raporturi de rudenie, deoarece a dispărut ceea ce însemna într-o vreme, echilibrul financiar măsurat în bani puţini, mai ales că acum unii s-au învârtit şi au devenit foarte bogaţi, iar alţii au stagnat sau chiar au sărăcit peste noapte! Prosperitatea, acolo unde s-a structurat pe căi ilegale şi prin mijloace imorale, a generat inechități flagrante, strigătoare la cer, iar în acest sens, în zona prosperă a Subcarpaţilor, de exemplu, în Bucovina străbună sau în Maramureşul pitoresc, în Transilvania cea neclintită sau în Banatul cântat cu jale, echilibrul încă se mai păstrează, iar oamenii au verticalitatea morală de a prospera împreună, poate și pentru faptul că acolo familia se dovedeşte cu mult mai unită. Chiar şi în aceste zone, lipsa instruirii, a educaţiei, erodează încet şi sigur temelia armoniei satului, mai ales că meteahna beţiei care ameţeşte mintea oamenilor bătuţi de soartă din toate judeţele, se 
dovedeşte otrava mahmurelii cotidiene şi a crizei de identitate a sătenilor, pentru că acelaşi Mircea Geoană, cel care striga în urmă cu peste zece ani: «Dragostea mea, Mihaela», tinde să ne arate că a învăţat de la vârful NATO să spună: «Dragostea mea, România» (sic??!!), apreciind la Conferinţa «Future of Europe», organizată de Banca Naţională a României şi Academia de Studii Economice – Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, că «asistăm la acest cataclism demografic», fără să precizeze, oare, de ce doar «asistăm», domnule Mircea Geoană, şi nu ne implicăm în îndreptarea şi chiar eliminarea cauzelor şi a consecinţelor acestui cataclism care periclitează viitorul României?
Dacă pentru domnia voastră a fost creat în mod special un post de conducere la vârful NATO, cum veţi gestiona de la vârf marea dramă a declinului demografic al României, în special a mediului rural? Oare, cât de mică este problema pe care o cuprindeţi între degetul mare şi arătătorul din mâna dumneavoastră îndreptată? (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
