Educaţia…şi Lecţia de viaţă! – Adâncirea crizei demografice a satului gorjenesc! – Ca în traista cu poveşti, undeva în trecut, mai adie boarea uscată a ceea ce a fost cândva satul Boia…!

863

HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
În cadrul programului de cercetare sociologică şi etno-demografică, pot fi folosite, atât metode calitative, cât şi metode cantitative, care includ o serie de analize statistice, recensăminte ale populației, situații şi evoluţii demografice, monografii ale localităţilor, unele analize secundare legate de studiul documentelor, investigații în profunzime, focus grupuri, analize şi observaţii sociologice. Desigur, stabilirea demersului cuprinde mai multe etape, urmărindu-se, nu doar o documentare necesară din literatura sociologică de specialitate, ca și din literatura demografică, privitoare la fenomenul depopulării la nivel național, în strânsă legătură cu cauzele care generează un asemenea fenomen, deoarece scopul studiului este acela de a întocmi o bază de date necesare, atât la nivel național, cât și la nivelul unui județ, aşa cum este cazul Gorjului, pentru a surprinde acele situații care reflectă depopularea continuă a unor localități. O altă etapă importantă include o cercetare sociologică bazată pe comparații ale evoluției factorului demografic, mai ales la nivelul unor sate și comune considerate reprezentative pentru arealul județului Gorj. Oricum, desfăşurarea cercetării unor astfel de probleme care privesc depopularea mediului de viaţă generează întrebări multiple, îndeamnă la o meditaţie profundă şi la căutarea răspunsurilor adecvate scopului urmărit. De aceea, trebuie văzute, care sunt tendințele ce se manifestă pe plan mondial în privința populației, iar dacă mediul rural se depopulează continuu, până unde poate ajunge acest proces de disoluție și de dispariție a unor unități sociale cu o vechime de sute sau chiar de mii de ani, care stau la temelia poporului şi a naţiunii!

Un exemplu grăitor şi de-a dreptul îngrijorător este satul Boia sau Pârâu Boia, un sat în comuna Jupânești!
Merită subliniate, cât de urgente și de radicale trebuie să fie măsurile care pot fi adoptate, pentru ca satul, cătunul sau comuna, ca forme de viață socială distinctă, din care un individ face parte prin naștere și care au o influență constantă asupra întregii sale existențe, să continue să dureze ca unități sociale viabile sau chiar să se dezvolte pe alte coordonate ale vieții sociale! Este important să relevăm ponderea unor cercetări de specialitate din sociologia contemporană, legate de studierea unor unități primare ale vieții sociale, așa cum sunt comunitățile care alcătuiesc mediul rural sau în ce măsură, depopularea mediului rural afectează stabilitatea și echilibrul unor instituții de bază ale societății, aşa cum sunt: familia, şcoala, rudenia, biserica sau chiar națiunea! De aceea, dacă ipoteza este adevărată, consecinţele sunt şi ele adevărate! Dacă o anumită consecinţă nu se regăseşte, nu înseamnă că întreaga ipoteză este falsă! Iar, dacă anumite consecinţe care decurg cu necesitate, sunt adevărate, ipoteza este şi ea întrutotul adevărată. Conform datelor publicate de către Institutul Național de Statistică, s-a constatat că la data de 1 iulie 2012, populația Gorjului se cifra la 372 719 locuitori, acest lucru însemnând 1,86% din totalul populației Românei, densitatea medie pe km pătrat fiind de 66,5 locuitorit. Din populaţia totală, 184. 271 persoane, aproximativ 49,44 % de sex masculin şi de sex feminin 188. 448 de persoane, care înseamnă aproximativ 50, 56 %, iar în planul repartiţiei pe medii de provenienţă, 176. 887 persoane, aproximativ 47,46 % în mediul urban şi 195. 832 persoane, aproximativ 52,54 % însemnând cei din mediul rural gorjenesc. În conformitate cu aceeaşi sursă de informare, adică INS, populația județului a fost în anul 2013 de 379. 900 de persoane, în raport cu anul 2010, când era în jur de 380.000 de persoane. Între anii 2012-2014, natalitatea s-a aflat în continuare într-o continuă scădere, de exemplu, în luna august 2013, numărul naşterilor din judeţ fiind în scădere, în timp ce mortalitatea a fost în creştere la aceeaşi dată, conform ultimei raportări de care s-a beneficiat din partea Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Gorj. Totuşi, natalitatea a fost în creştere, comparativ cu luna august a anului 2012, deoarece, dacă în august 2013, numărul copiilor născuţi în Gorj a fost de 272, în august 2014, numărul acestora a fost de 317. În schimb, mortalitatea generală a înregistrat o creştere la nivelul judeţului, mai exact, DJS Gorj a înregistrat un număr de 337 de decese, în august 2013, numeric mai multe în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior, când s-au înregistrat 285 de persoane decedate. Pentru astăzi, am pornit de la un exemplu grăitor şi de-a dreptul îngrijorător, de la satul Boia sau Pârâu Boia, un sat în comuna Jupânești din județul Gorj, aflat peste apa râului Gilort, unde încă mai trăiesc trei familii, dintre care două bătrâne trecute de vârsta de 80 de ani, deoarece, fiind cu anumite treburi prin satul Vidin, la prietenii şi rudele mele, familia Mioara şi Emil Garcea, am aflat multe lucruri despre această aşezare străveche de pe malul Gilortului, acum fiind un sat părăsit şi pustiit de talazurile vremii! Satul Boia se află la marginea unei păduri, în cuprinsul nedesluşit al peisajului verde zărindu-se ascunsă o bisericuţă din lemn, declarată monument istoric, ce a fost construită în anul 1740, unde legenda locului spune că a oprit să ia sfintele Paşti marele Pandur Tudor Vladimirescu în anul 1821. Demn de subliniat este faptul că biserica aflată într-o stare jalnică, s-a dorit mutarea ei la Horezu, dar autorităţile s-au opus, pe bună dreptate, pentru că are o anumită istorie legată de această zonă unde se află o vale care ascunde vestigii din epoca bronzului. Se pare că descoperirea arheologică de la Pârâul Boia – Jupâneşti este inedită pe harta arheologică a României, unde se menţionează o aşezare din perioada bronzului târziu. Materialele arheologice descoperite sunt specifice Culturii Verbicioara faza a IV-a. Ceramica descoperită este conservată şi restaurată la Muzeul Judeţean Gorj, unde va fi expusă în vitrinele Muzeului. Cercetările demonstrează că a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă între – 0,90 şi – 1,35 m adâncime în care a fost găsită o râşniţă fragmentară, multe bucăţi de lipitură, (chirpici) urme de nuiele folosite la construcţie, fragmente ceramice de la vase tronconice şi bitronconice lucrate din pastă grosieră şi semigrosieră de culoare cenuşie, cărămizie sau roşie, iar, fragmentele ceramice au ca ornamente brâurile alveolate sau crestate dispuse organic sau aplicate sub buza sau pe pântecele vaselor. În acelaşi sit arheologic s-au mai găsit fragmente de castroane cu buza dreaptă sau în colţuri, făcute dintr-o pastă de culoare neagră compactă şi lipsită de impurităţi. Pe fragmentele ceramice descoperite la Pârâul Boia apar ca motive ornamentale meandrul, spirala înlănţuită, care se pot şi la Vierşani, la Roşia de Amaradia, la Ceplea, la Căzăneşti (Vâlcea) şi la Oreviţa Mare (Mehedinţi). Astfel, aşezări din epoca bronzului putem menţiona în judeţul Gorj la Ceplea – Plopşoru, aşa cum am spus, la Roşia de Amaradia, Vierşani, Teleştii de Sus, Călugăreni-Padeş, Polovragi. După cum am aflat de la specialiştii şi cercetătorii arheologi ai Muzeului Judeţean, investigaţiile arheologice viitoare care se vor desfăşura în această aşezare de la Pârâul Boia, pot aduce date noi referitoare la istoria tracilor în această zonă a Gorjului.

Imaginea satului de altădată se mai păstrează vie doar în mintea bătrânilor!
Ca să revenim la subiectul nostru, aşa cum spuneam, satul pustiit se află peste râul Gilort, astfel că din şoseaua principală din satul Vidin se desprinde, în dreapta, un drum îngust, dar asfaltat, iar, după ce treci podul construit peste râul Gilort, drumul începe să urce, iar comuna rămâne undeva la poalele dealului. Cale de aproape un kilometru, ajungi acolo unde se pot câteva căsuţe dărăpănate, părăsite, pentru că mulţi localnici au plecat după ce şi-au demolat casele pentru a avea materiale de construcţie, iar, cei mai mulţi s-au mutat în satul învecinat, la Vidin, ca să nu mai amintim şi pe cei plecaţi la muncă în străinătate! Ca în traista cu poveşti pentru nepoţei, undeva în trecut, mai adie boarea uscată a ceea ce a fost cândva ulița plină de copii gălăgioși, cu oameni voioși treziți cu noaptea-n cap să plece să muncească pământul din Boia, pentru că tabloul rămâne doar o amintire îndepărtată! Casele şi zecile de oameni au pierit şi e pustiu, pentru că imaginea satului de altădată se mai păstrează vie doar în mintea bătrânilor. Ca să poţi ajunge în mica așezare a comunei Jupânești, trebuie să treci prin multe povârnişuri, iar, mașina urcă greu! Dar, localnicii, câţi se pot număra pe degete, nu au aici nici apă, nici magazin, nici dispensar şi trebuie să coboare în Vidin, satul vecin, pentru cele necesare vieţii de la începutul celui de-al treilea deceniu al celui de-al treilea mileniu creştin! Potrivit datelor Institutului European de Statistică – Eurostat, acesta a publicat o estimare potrivit căreia, în anul 2100, în 11 din cele 27 de ţări ale UE, populaţia va fi mai mare decât acum, dar România nu se află printre acestea, ci, dimpotrivă, după Polonia şi Italia, România ar urma să piardă cei mai mulţi oameni, respectiv, 10,3 milioane, 8,9 milioane şi 6,6 milioane de persoane, iar, pe de altă parte, populaţia Franţei, şi mai ales cea a Suediei, va creşte cu 2,6 şi, respectiv, 3,4 milioane de persoane, iar, în Germania nu vor exista schimbări semnificative, potrivit prognozei respective. Populația rezidentă a țării noastre era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori, însă, declinul din anul 2020 a fost deosebit de mare, de 143 mii locuitori, mai ales că raportat la numărul populației rezidente a țării, indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin (Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România). Creşterea declinului s-a produs prin amplificarea scăderii naturale a populației (120 mii locuitori), în urma ascensiunii masive a numărului de decese, și în secundar, prin migrație externă netă negativă (doar 23 mii persoane). Migrația externă în țările europene a marcat un recul drastic prin măsurile restrictive adoptate de guvernele europene și din alte părți în circulația persoanelor. Datele Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în lunile ianuarie-septembrie 2021 au indicat un declin natural consistent, mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2020, cu 91 mii locuitori față de 66 mii, ca urmare a numărului mai mare de decese, chiar dacă numărul născuților vii nu a scăzut semnificativ! (VA URMA)
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here