Educaţia în săptămâna: “Să ştii mai multe, să fii mai bun”

182

Despre valoarea Educaţiei şi despre modul în care activităţile concrete organizate în fiecare şcoală, în această săptămână în care vrem ca “Şcoala altfel” să însemne şi un segment de originalitate şi chiar destindere în derularea activităţilor şcolare, de ce să n-o recunoaştem, se poate analiza în diferite feluri şi chiar se pot culege roadele unei experienţe detaşate de rigorile strict didactice ale procesului instructiv-educativ, dar stereotipia ministerului de specialitate în alegerea acestei sintagme practice constituie un motiv în plus ca în viitor să se apeleze, fără teama de a cădea în derizoriu, la o altă manieră de a-i stabili denumirea, spre exemplu, prin consultarea directă a protagoniştilor acestei activităţi complexe, adică: elevii, cadrele didactice şi părinţii!

La Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” din Tg-Jiu, programele…
Se ştie prea bine că în această săptămână de ieşire din hibernarea iernii, nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţilor de învăţământ, iar programul se va desfăşura în conformitate cu un orar special alcătuit la nivelul şcolii. Este un proiect care se doreşte a fi european şi chiar modern prin conotaţiile sale, dar scopul principal rămâne implicarea tuturor copiilor preşcolari, a elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale acestei generaţii tinere, poate prea bulversate de criza de inspiraţie a post-modernităţii, nu doar pentru a pune în valoare talentele şi capacităţile “vlăstarelor” care cresc şi se formează sub ochii noştri, dar şi pentru a-i atrage în acţiuni care vizează diferite domenii concrete, capabile să stimuleze participarea lor la acţiuni cât mai interesante şi mai diversificate. Încă din primul semestru, în multe şcoli s-a procedat la consultarea elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor, precum şi a reprezentaţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi ai comunităţii în stabilirea unor acţiuni cu conţinut divers şi chiar utile prin varietatea lor, care să atragă atenţia mai mult asupra nevoii tinerilor de “dialog social” şi chiar de comunicare într-un limbaj care să însemne pe undeva expresia: “doar o vorbă să-ţi mai spun”! Aşa cum era firesc, unele propuneri au fost dezbătute la orele educative în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al părinţilor, în vederea adoptării unui program interesant şi chiar agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice. Spre exemplu, la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” din Tg-Jiu, aşa cum ne-a relatat domnul director, prof. dr. Gheorghe Nichifor, programele educative din această săptămână includ o serie de activităţi culturale derulate pe fiecare clasă în parte sau chiar împreună colectivele de elevi din mai multe clase, prin aplicaţii tehnico-ştiinţifice, sportive, de educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare, inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaţii şi comunicare, pentru ca elevii să perceapă şi un alt mod, poate mult mai deschis şi mai eclatant de a intra în dialog cu educatorii cei de toate zilele. Ca să nu mai amintim şi de faptul că tinerii se pot implica în activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, activităţi de educaţie rutieră, PSI, sau educaţie pentru reacţii şi intervenţii corecte în situaţii de urgenţă. În cadrul cabinetelor de specialitate şi al cercurilor aplicative ale acestei unităţii de învăţământ prestigioase a judeţului nostru, sub supravegherea cadrelor didactice, elevii se vor implica mai activ în activităţi complexe care se doresc a fi utile şi acroşante sub diferite forme, precum ateliere de teatru, dans, muzică, cerc foto, arte plastice, educaţie media şi cinematografică, prin competiţii organizate la nivelul şcolii, al grupurilor de elevi!

…Fac legătura între teorie şi viaţă, între materia însuşită şi latura aplicativă
Pentru că am stat mai multă vreme în preajma cunoscuţilor mei, distinse şi competente cadre didactice de la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” din Tg. Jiu, am purtat o serie de discuţii extrem de interesante privitoare la faptul că şcoala trebuie să-i ofere elevului posibilitatea de a studia ceea ce îi place şi materiile la care se pricepe cel mai bine, dar, totodată, să dezvolte activităţile extraşcolare, pentru că acestea fac legătura între teorie şi viaţă, între materia însuşită conştiincios la orele de curs şi latura strict aplicativă a noţiunilor însuşite mai mult sau mai puţin în lecţia predată. Desigur, este foarte important ca elevul să înveţe matematică, fizică, geografie, istorie sau economie, filosofie sau psihologie, pe care eu însumi le predau elevilor mei, dar consider că gradul de opţiune al elevului şi al părinţilor pentru o anumită disciplină sau alta, pentru un nivel mai ridicat de dificultate sau pentru unul mediu trebuie să fie o prioritate. Nu toţi copiii sunt la fel de dotaţi şi la fel de entuziasmaţi de studiul unei discipline, iar atunci trebuie să-i oferi posibilitatea elevului să se dezvolte pe zonele pe care el se simte cel mai bine, ceea ce impune să se modifice anumite aspecte legate de schimbarea curriculum-ului, astfel încât elevii care vor să facă şi un altfel de performanţă, să beneficieze de oportunităţile unui învăţământ diferenţiat. Evident, acest lucru înseamnă şi resurse necesare, pentru că atunci te costă mai puţin când standardizezi educaţia, iar când introduci multe opţionale te costă mai mult. Dar, în timp ce noi ne gândim că nu avem suficienţi bani pentru educaţie, avem un miliard şi două sute de milioane de euro neutilizaţi din fondurile structurale pe componenta de resurse umane (POSDRU), adică, acea componentă care ar putea fi folosită pentru formarea copiilor şi a tinerilor de azi, atât de dotaţi şi de informaţi! În acest sens, trebuie dezvoltate activităţile extraşcolare, pentru că reprezintă legătura între teorie şi viaţa reală, iar de multe ori avem atâtea exemple de liceeni care ar putea să înveţe despre ceea ce înseamnă funcţionarea într-un oraş a iluminatului public, responsabilitatea şi administraţia public, din anumite vizite la primării şi care, în urma experienţei, ar putea să încerce o carieră în construcţii, spre exemplu. Evident, nu este suficientă numai teoria, fiindcă diriguitorii şcolii trebuie să înţeleagă faptul că elevii pot să vadă şi să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul lor, să coreleze anumite discipline cu lumea reală, iar pentru aceasta, poate că nu este suficient doar să le explici elevilor, doar teoretic nişte lucruri despre sistemul constituţional sau despre istorie, ori despre raporturile de forţe între partidele politice, fără să vadă ce se întâmplă în jurul lor, în realitatea în care aceştia trăiesc zi de zi.

Despre educaţia non-formală şi multiplele sale conotaţii reale
În marea ei diversitate, educaţia este o formă de comunicare interumană prin care se transmit de la o generaţie la alta valorile culturii şi comportamentul social, iar în toate laturile sale cosubstanţiale, educaţia constă într-un ansamblu de influenţe exercitate în mod planificat, în cadrul instituţiilor şcolare, pe baza unui sistem de obiective, principii, forme şi metode de organizare, folosite în scopul formării omului ca personalitate complexă, dar mai puţin complexată, capabil să se integreze activ în dinamismul vieţii sociale. Educaţia formală şi non-formală constituie un proces complex de socializare şi de individualizare a fiinţei umane, în drumul său spre umanitatea înţeleasă ca existenţă de sine stătătoare. De aceea, influenţele educative exercitate asupra unei persoane sunt de tip formal, nonformal şi informal, din care rezultă cele trei dimensiuni ale educaţiei. În ultima perioadă, se pare că asistăm la o dezvoltare a educaţiei non-formale, care se apropie din ce în ce mai mult de spaţiul şcolar. Educaţia non-formală a fost definită decătre J. Kleis drept “orice activitate educaţională, intenţionată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoilor individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal, stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor etc”. Fără a intra prea mult în amănunte, considerăm că sub aspect etimologic, termenul de “educaţie non-formală” îşi are originea în latinescul “nonformalis” preluat cu sensul “în afara unor forme special organizate pentru un anume gen de activitate”, iar analiza poate continua şi mai departe. Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că termenul de nonformal nu este sinonim cu needucativ, ci, desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte formativ-educative. Din punct de vedere conceptual, acest tip de educaţie cuprinde ansamblul activităţilor şi acţiunilor care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal, ceea ce ar însemna că educaţia non-formală este echivalentul educaţiei extraşcolare şi este tot o acţiune organizată, fie în mediul profesional, fie în mediul socio-cultural, prin teatre, muzee, spaţii publice, lăcaşe de cult, situri arheologice, expoziţii de artă şi altele. De cele mai multe ori, ne place să credem şi chiar ne dorim ca tânărul elev să fie modelul unui comportament civilizat, mai ales că sacrosanta omenie românească păleşte în faţa “împrumuturilor” de comportament occidental, iar binecunoscuta hărnicie a neamului nostru nu mai este revendicată aproape de nimeni.

La Colegiul Naţional “Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti…
La Colegiul Naţional “Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti, am stat de vorbă cu d-ra director adjunct, profesor Emilia Ionel, care prin farmecul ei personal şi prin cuvântul cu parfum de “apostol” ne-a informat despre ciclul de manifestări educative în contexte non-formale din această săptămână dintre 1-5 aprilie, mărturisindu-ne că la nivelul şcolii se organizează mese rotunde, dezbateri, activităţi de voluntariat sau de interes comunitar, campanii, proiecte comunitare, de responsabilizare socială sau chiar schimburi de experienţă şi vizite de studii, iar elevii au obligaţia de a participa la activităţile respective, pentru că în ultimă instanţă, putem vorbi de o experienţă foarte interesantă şi totodată educativă pentru elevii şi cadrele didactice participante la acest program educaţional prin care o vizită la un muzeu, spre exemplu, nu se limitează doar la deschiderea uşii de la intrare dintr-o clădire somptuoasă şi impunătoare sau la încadrarea într-un profil singular al specializării, devenind un periplu amplu şi destinat “să consume timpul”, ci, constituie şi un prilej cu aspecte multiple de a cunoaşte valorile trecutului şi ale prezentului în plină transformare, oglindite deopotrivă într-o largă varietate de exponate puse în valoare. Deplasarea elevilor cărbuneşteni la muzeu, la vizitarea Ansamblului sculptural “Calea Eroilor” din Tg.Jiu sau la vizitarea Mănăstirii Cămărăşeasca “Sf. Ioan Botezătorul” din localitate, reunesc nu doar curiozităţi, dar şi aspecte plăcute, care încurajează dăruirea şi implicarea fiecărui elev, oferind posibilitatea de a cunoaşte faptul că prin implicarea în diferite proiecte educaţionale, de multe ori elevii au puterea de a schimba atitudini vis-a-vis de persoanele care au anumite responsabilităţi în planul vieţii sociale. Din programul pe care l-am apreciat cum se cuvine, am reţinut că activităţile propuse pentru acest an sunt cele realizate în colaborare cu instituţiile şi cu ONG-urile locale, astfel elevii vor vizita la Tg.Jiu şi la Tg. Cărbuneşti sedii ale unor instituţii precum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, vor cunoaşte aspecte legate de centrul istoric al municipiului Tg.Jiu, vor trece pe la bisericile din oraş, iar în anumite zile, programul tinerilor va fi completat cu o serie de competiţii sportive, parcuri de distracţii şi chiar vizite la ferme pentru a cunoaşte animalele. În finalul dialogului cu elevii şi cu cadrele didactice din Colegiul Naţional “Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti, am reţinut că în săptămâna cunoscută sub titulatura de “Şcoala altfel”, care a fost lansată de Ministerul Educaţiei în 2012, absenţele fiind înregistrate în catalog la rubrica Purtare, este vorba de un program dedicat activităţilor educative extracuriculare şi extraşcolare, principalul obiectiv al acestuia fiind implicarea elevilor şi a profesorilor în activităţi de educaţie non-formală, care să pună în valoare talentele, preocupările extraşcolare şi competenţele elevilor în cele mai diverse şi mai interesante domenii, capabile să-i pregătească pe tineri pentru viaţă, iar după săptămâna de activităţi extraşcolare: “Să ştii mai multe, să fii mai bun”, elevii vor intra în vacanţa de primăvară, programată până în 14 aprilie.
Profesor, Vasile Gogonea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here