Orice comparaţie între începutul Noului an bisericesc şi al Noului an şcolar devine operaţională, numai în măsura în care capacitatea noastră de reflecţie se fundamentează pe o argumentare logică, iar de multe ori supoziţiile care trezesc unele suspiciuni devin simple trimiteri la determinările vieţii, la ceea ce numim devenirea întru existenţă a omului, de la vârsta copilăriei şi a tinereţii, până la vârsta maturităţii şi a senectuţii.
Am decis ca pentru astăzi, să analizăm cu atenţie trei coordonate ale “vârfului de piramidă” în care se fixează perspectiva pe care o propunem atenţiei, pornind de la modul în care teologia sintetizează filosofia începutului şi a sfârşitului omului existenţial, continuând cu unele observaţii asupra rezultatelor examenului de bacalaureat din sesiunea august-septembrie şi prefaţând o serie de repere ale începutului de an şcolar, ca o temă pe care o vom detalia într-un articol viitor.
Anul nou bisericesc mai este numit în tradiţia românească şi indictul!
Dacă vorbim despre începutul Anului bisericesc, privit ca o sărbătoare în toate bisericile de mir, catedralele eparhiale, bisericile mănăstireşti, putem aprecia că el este marcat prin slujbe speciale de binecuvântare, de cerere a ajutorului lui Dumnezeu şi de laudă a Sfintei Treimi, când se săvârşeşte slujba Te Deum-ului care cuprinde cereri şi rugăciuni pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze desfăşurarea noului an bisericesc şi o slujbă de sfinţire a apei, moment în care cei prezenţi sunt binecuvântaţi cu agheasmă şi iau acasă apa sfinţită pentru a binecuvânta rudele şi locuinţele. Chiar dacă nu are solemnitatea şi fastul Anului Nou civil calendaristic de la 1 ianuarie, care este sărbătorit cu fast, bucurie, cu petreceri ale revelionului, începutul anului bisericesc la 1 septembrie are o semnificaţie de împreună coabitare de duhovnicesc şi cultic, pentru că rugăciunile şi slujbele Bisericii Dreptmăritoare sunt orânduite în funcţie de începutul anului bisericesc. Anul nou bisericesc mai este numit în tradiţia românească şi indictul sau indictionul, cuvânt care înseamnă arătare şi poruncă, amintind şi de intrarea Domnului în sinagogă, când a citit cuvintele lui Isaia Proorocul, care vesteau trimiterea Unsului lui Dumnezeu către popor pentru a-i uşura suferinţa. Se invocă faptul că tradiţia ne arată că în această zi arca lui Noe s-a oprit în muntele Ararat după încetarea potopului. În această zi, Moise s-a coborât din Muntele Sinai cu Tablele Legii şi s-a construit cortul mărturiei în care a fost pus Chivotul Legii. Tot în această zi, a fost sfinţit templul lui Solomon, unde arhiereul intra o dată pe an în sfânta sfintelor pentru a tămâia altarul. Să mai precizăm şi faptul că începutul Anului nou bisericesc la 1 septembrie s-a stabilit pentru toată creştinătatea la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, dar această tradiţie se păstrează astăzi numai în Ortodoxie. Pornind chiar de la aceste premise, vedem că bucuriile pe care ni le dă Hristos sunt prilejuite de orice început al activităţii noastre, că aceste “pregustări” nu ni le poate fura nimeni de lângă noi, poate, doar păcatul, al cărui agent este propria noastră voinţă. Uneori, am putea fi socotiţi poate prea “apofatici” atunci când vorbim de bucuria pe care ne-o dă Hristos, pentru că suntem copleşiţi de bucuriile şi de plăcerile acestei vieţi, pe care le-am putea numi ale posesiei şi ale consumismului nemăsurat, paleative şi tentaţii prea efemere şi mult prea legate de tema morţii pământeşti, toate acestea manifestându-se în contrast cu bucuria duhovnicească!
În Gorj, procentul la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2012!
Fie că se numesc reuşite sau eşecuri ale examenului de bacalaureat, fie că sunt considerate merite personale, plăcerile şi bucuriile trecătoare nu au gustul veşniciei, pentru că sunt născute din dorinţa de a poseda cu orice preţ un lucru, oricum ar fi numit acesta: gadgetul de ultimă generaţie, maşina de ultimă marcă, cartea recent scrisă, competiţia glorios câştigată, distracţia de o seară sau altele, pentru că acestea devin realităţi care îţi acaparează sufletul şi îl subjugă lumii acesteia finite, cu atâtea orizonturi strâmte, nelăsându-te să te înalţi în lumea bucuriilor adevărate. Când trăieşti bucuria credinţei în Hristos, ai în vedere o curăţenie a sufletului, ai sensibilitate şi pentru bucuriile pe care El le-a aşezat în acest univers mare sau mic al existenţei cotidiene, mai ales că viaţa “fără măsură” uzează, banalizează şi închide deseori miracolul lumii noastre lăuntrice! De aici, vom putea înţelege că păcatul şi moartea lipsesc viaţa umană de sens şi de semnificaţie, o “de-logosifică”, după expresia unui teolog sârb al secolului al XX-lea, afectând nu numai viaţa umană, dar şi viaţa a tot ceea ce există în jurul nostru. Când conştientizează că se află la începutul unei perioade “fără orizont” şi fără perspectivă, omul se simte gol şi singur, tânărul se percepe ca fiind un incapabil şi un individ complet rupt de legăturile de iubire şi de solidaritate cu semenii săi şi cu lumea care îi pare potrivnică şi ameninţătoare. Dacă e să vorbim despre tinerii care încheie un ciclu de învăţământ şi care se gândesc la un nou început al vieţii lor, dacă discutăm despre “orizonturile” lor şi despre reuşitele de perspectivă, să reţinem că în total, procentul de promovare pe ţară la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2012 a fost de 24,27%, că în Gorj, poate ca o surpriză plăcută, în această toamnă, au promovat 38,79%, faţă de numai 18,07% în anul 2011, în timp ce în majoritatea judeţelor s-a înregistrat o rată mai mare decât în sesiunea similară a BAC 2011, când aproximativ 19% dintre cei care au susţinut examenul au şi promovat. În sesiunea de toamnă, dintre cei 85.117 candidaţi, peste 14 mii de absolvenţi înscrişi iniţial au renunţat să mai susţină probele, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei. Continuându-ne demersul nostru analitic, aflăm că cele mai mari rate de promovare la sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat 2012 s-au înregistrat în unele judeţe cum sunt: Giurgiu (50,22%), Gorj (38,79%), Suceava (37,89%), Constanţa (36,07%) şi Vaslui (34,96%), aici judeţul nostru situându-se la cote semnificative, care, sperăm să fie bazate şi pe argumente valorice, pentru că după sesiunea din vară judeţele fruntaşe au fost Brăila – 57,02%, Cluj – 54,19%, Iaşi- 51,67%, Bihor – 51,24% şi Buzău – 49,17%, iar Gorjul nostru “pitoresc şi istoric” lipsea din vârful ierarhiei. Dacă e să dăm în continuare crezare statisticii, vedem că, totuşi, cea mai mare diferenţă faţă de rezultatele de anul trecut din toamnă s-a înregistrat în Constanţa, unde rata de promovare a fost de peste 36%, după ce anul trecut numai 10,69% dintre elevi au promovat după a doua sesiune, iar diferenţe semnificative s-au înregistrat şi în Călăraşi (28,39% faţă de 14,75 %), iar la vecinii noştri din Vâlcea (26,88% faţă de 11,61%) şi în Arad(29,85% faţă de 16,71%). Şi de această dată, elevii nemulţumiţi de rezultate şi de evaluarea făcută au putut depune contestaţii, care au fost soluţionate între 3 şi 4 septembrie, iar astăzi rezultatele finale sunt afişate la centrele de examen, precum şi pe site-ul Ministerului, dar putem aprecia că din experienţa anilor trecuţi, rata de promovare creşte cu aproximativ un punct procentual după “rezolvarea” contestaţiilor, fapt care ne arată că anul acesta, peste 23.500 de elevi au depus contestaţii, cu trei mii mai mult, comparativ cu numărul de elevi cărora nu le-au convenit rezultatele la sesiunea de toamnă din 2011, când aproximativ 20.019 dintre candidaţi au contestat rezultatele de la examen. Inspectorii şcolari de specialitate apreciază că majoritatea contestaţiilor au fost depuse la matematică, limba română şi biologie, iar unul dintre judeţele cu cele mai multe contestaţii este judeţul Cluj, unde au fost depuse peste 700 de contestaţii. Potrivit informaţiilor prezentate de către Ministerul Educaţiei, înainte de contestaţii, 16.881 de elevi au reuşit să promoveze examenul cu o medie limită, iar 3.284 de elevi au luat note cuprinse între 7 şi 7,99, poate mai mici decât ne obişnuiserăm în vară, dar promovarea e promovare şi ea trebuie să ne bucure pe toţi!
Elevii ar putea opta între bacalaureatul clasic şi bacalaureatul profesional!
În ultima parte a demersului nostru analitic, trebuie să pornim de la premisa că dacă ne bucură sau ne întristează elementele de noutate din sistemul educaţional, indiferent dacă acesta este laic sau religios, e bine să reţinem că în viziunea ministerului de specialitate, de anul viitor, elevii ar putea opta între bacalaureatul clasic şi bacalaureatul profesional, iar Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Marian Pop, a precizat că Executivul are în vedere posibilitatea ca, la finalul celor douăsprezece clase, elevul să opteze pentru un bacalaureat naţional, urmând calea învăţământului superior, sau pentru un bacalaureat profesional, mergând astfel, direct din liceu, pe piaţa muncii, aşa cum este această piaţă, destul de contorsionată şi fără prea multe locuri de muncă! Pe baza analizei rezultatelor obţinute în ultimii ani la examenul de finalizare a studiilor liceale, oamenii din minister au organizat un recensământ în rândul viitorilor absolvenţi de liceu, aceştia fiind întrebaţi dacă doresc păstrarea actualei forme a examenului sau dacă vor probe diferenţiate, pliate pe ceea ce învaţă fiecare tânăr în liceu. Cum răspunsurile oferite de aceştia au fost de 50% la 50% şi repondenţii fiind detaşaţi în două sectoare aproximativ egale, pe baza acestor analize s-a constatat că este foarte important ca tinerii din România să-şi poată alege singuri calea pe care vor să o urmeze mai departe, fără a se preciza cu ce perspective le este “pavată” această cale! Aşa cum precizează Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, rezultatele din această sesiune sunt mult mai slabe decât cele de la sesiunea din vară, iar “procentul celor care se prezintă la acest examen scade în fiecare an…”, ceea ce înseamnă că “se conturează ideea unui bacalaureat profesional. Acest lucru înseamnă că vom avea bacalaureatul naţional, pe care-l avem şi acum, cu aceleaşi probe, cu acelaşi conţinut, iar bacalaureatul profesional să-l gândim ca o formă de finalizare pentru cei care nu ţintesc învăţământul superior, dar vor să meargă în producţie. În felul acesta, prin bacalaureatul profesional le dăm o certificare a capacităţilor lor profesionale” a încheiat d-na Ecaterina Andronescu. Aşa cum am promis, despre începutul Noului An Şcolar, vă asigurăm că vom reveni cu o discuţie pe această temă chiar cu diriguitorii învăţământului gorjean, pentru a afla stadiul în care se află şcolile din judeţ, pentru a discerne modalitatea în care managerii de şcoli fac tot ceea ce se impune pentru a face faţă provocărilor sistemului educaţional şi despre modul în care noutăţile din sistem au darul de a implementa vectorii unei stabilităţi şi ai unei eficienţe atât de mult aşteptate!
Profesor, Vasile GOGONEA
