Ramura sudică a munţilor Vulcan ce de curând a intrat în componenţa Administraţiei NGV este constituită în cea mai mare parte din calcare ce au favorizat de-a lungul timpului o multitudine de procese ce au avut ca final carstificarea.
Relieful zonei este dominat de platforma de eroziune Gornoviţa (denumire dată încă de la începutul sec. 20 de reputatul geograf francez Emmilian de Martonne după efectuarea unor serii de observaţii si cercetări efectuate în zonă). În cadrul acesteia se pot distinge mai multe nivele:
-platforma inferioară (Gornoviţa 1) localizată între 400-750m cu o înclinare mică, lasă impresia unei terase situată aproape de zona depresionară subcarpatică. Acest fapt a făcut posibil dezvoltarea reliefului carstic la o scară mult mai mare faţă de restul perimetrului;
-platforma superioară (Gornoviţa 2) localizată între 750-1100m este bine delimitată în teren iar înclinaţia sa este mult mai accentuată;
Între 1100-1500m se dezvoltă platforma de eroziune Râul Şes, cel mai înalt nivel carstic al secţiunii sudice a masivului montan;
Forme şi fenomene carstice
Pe suprafaţa acestor platforme de eroziune, relieful carstic este bine reprezentat prin chei, doline şi lapiezuri.
– când traversează zone calcaroase râurile precum şi afluenţii acestora, formează chei. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt : Cheile Sohodolului, Cheile Şuşiţei Seci şi Cheile Şuşiţei Verzi. Cheile Sohodolului sunt cele mai lungi dezvoltându-se pe o lungime de aproximativ 12km (între Poiana Contului şi nordul comunei Runcu). Pe parcursul acestora existenţa unor roci mult mai dure cum ar fi granitele şi şisturile cristaline au produs în două locuri întreruperea formării de forme şi fenomene carstice.
-dolinele sunt caracteristice platformei Gornoviţa 1, unde şi cunosc o mare densitate, cele mai reprezentative fiind localizate la est şi la vest de Şuşiţa Seacă. Pe platforma Gornoviţa 2 densitatea acestora este mai redusă pentru că în perimetrul platformei, Râul Şes să lipsească aproape în totalitate.
-lapiezurile au de asemenea o reprezentare numeroasă în cadrul platformelor de eroziune Gornoviţa 1 şi 2, unde acestea pot fi observate şi în diversele lor faze de evoluţie.
Promovarea ecoturismului
După această scurtă descriere a zonei haide să prezentăm cititorilor noştri şi câteva dintre obiectivele Administraţiei Nordul Gorjului de Vest în vederea valorificării potenţialului turistic şi a organizării unui turism civilizat, formării de ecoturişti şi unei noi generaţii de turişti responsabili faţă de mediul ambiant. Iată în opinia acestei organizaţii şi care ar fi principalele categorii de turişti care vizitează ANGV, parte componentă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000:
–Turiştii cercetători, sunt reprezentaţi de cercetătorii ştiinţifici sau membri unor organizaţii cu scop educaţional (ONG-uri, instituţii de învăţământ). În general aceştia au o educaţie înaltă şi respectă natura şi valorile acesteia. Au cunoştinţe referitoare la statutul de protecţie al zonei.
–Turiştii dedicaţi naturii. Aceştia vizitează situl pentru frumuseţile naturale, pentru a observa diverse specii şi habitate. Au bune cunoştinţe despre natură, iubesc natura şi liniştea. În general preferă locuri izolate, departe de turiştii zgomotoşi. Urmează traseele amenajate pentru a vedea locuri deosebite.
–Turiştii uzuali, de ocazie, sunt turiştii care vizitează situl întâmplător, nu au cunoştinţe de protecţia naturii, dar sunt curioşi să afle noutăţi. În general nu acordă mare atenţie locului prin care trec, lăsând în urmă deşeurile, considerând că nu este de datoria lor să păstreze curat, ci de datoria administratorilor, întocmai ca la hotel.
– Turiştii de weekend. Aceştia sunt cei mai numeroşi. Nu au cunoştinţe deosebite de protecţia mediului şi în general nu au respect pentru fauna sălbatică. Vizitează situl în zilele libere de la sfârşitul săptămânii, o parte dintre aceştia înnoptând cu cortul sau în zonele unde există facilităţi de cazare. În general vin pentru distracţie şi relaxare. Sunt gălăgioşi. (Va urma)
Mugurel Petrescu
