Organizațiile de mediu au reacționat după ce Comisia Europeană a publicat recomandările sale cu privire la Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice elaborat de România încă de la sfârșitul anului trecut. La nivel european, Comisia a constat faptul că proiectele PNIESC ale celor 28 de state membre sunt insuficiente pentru atingerea țintelor pentru anul 2030 privind energia și clima asumate de Uniunea Europeană, nivelul de ambiție stabilit prin Acordul de la Paris nefiind pe deplin respectat. Ecologiștii spun că încă de la elaborare, proiectul PNIESC al României a fost criticat pentru stabilirea unei ponderi a energiei produse din surse regenerabile de numai 27.9% pentru 2030, pentru scăderea nesemnificativă ponderii cărbunelui în mixul energetic, și pentru lipsa de coerență a măsurilor propuse pentru realizarea tranziției energetice, proiectului lipsindu-i o anexă metodologică clară și transparentă.
Recomandările vizează elaborarea unor măsuri concrete pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili, la nici o săptămână după ce Ministerul Energiei a publicat un nou proiect de HG – al cincilea – pentru extinderea unei cariere de lignit (Pinoasa, jud. Gorj). În același timp este solicitată evidențierea posibilităților de finanțare și modul de utilizare a fondurilor pentru realizarea unei tranziții energetice juste. „În viziunea Comisiei Europene, integrarea aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă trebuie să țină seama de impactul social și cel asupra ocupării forței de muncă, bazându-se pe discuții între toți actorii relevanți. Deși Valea Jiului este inclusă în Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție, nu se anticipează finanțarea unui proiect în acest cadru până în 2021”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Asociația Bankwatch România.
Activiștii de mediu de la Greenpeace susțin și ei că România nu va renunța prea curând la energia pe bază de cărbune, deși politicile la nivel european sunt altele. „Comisia Europeană remarcă faptul că există o ,,tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare și alegerea Guvernului român de a continua producția de energie pe bază de cărbune după 2030. Ținând cont de impactul creșterii prețului la certificatele de carbon, precum și de competitivitatea scăzută a cărbunelui, dar și de impactul poluării asupra sănătății publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat și fundamentat în planul final. Deja mai mult de jumătate din statele membre UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunț a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentrală în 2023”, susține Greenpeace.
Odată cu eliminarea treptată a combustibililor fosili și înlocuirea lor cu surse de energie regenerabilă, comunitățile din zonele monoindustriale se vor confrunta cu o serie de provocări de ordin economic și social.
Comisia Europeană înțelege că odată ce minele și termocentralele se vor închide comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea, comunitățile locale vor intra într-o criză economică. De aceea, Comisia recomandă statului român să asigure o tranziție justă și echitabilă, prin măsuri și calendare concrete care să asigure oamenilor un loc de muncă decent.
„Statul român este obligat să anunțe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, pentru a putea pregăti o serie de măsuri care să ducă la o dezvoltare sustenabilă fără emisii de carbon în zonele mono industriale. Nu poți să dezvolți și să implementezi un plan cu alternative economice la cărbune dacă nu știi când se va renunța definitiv la el. Statul român trebuie să știe cum să gestioneze fondurile necesare tranziției, să se asigure că strategiile propuse sunt pentru interesul colectiv, să propună politici care să mențină și să construiască capitalul uman în regiunile miniere, să asigure cursuri de sprijin și învățare pentru găsirea de noi locuri de muncă” declară Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Gelu Ionescu
