Situaţie fără precedent la Complexul Energetic (CE) Turceni. Asta după ce angajaţii unităţii au declarat cum că bazele de date ale unităţii energetice, conţinând informaţii confidenţiale, ar fi fost sparte. Drept urmare, mai multe informaţii ar fi fost copiate din computerele societăţii energetice, asta în timp ce adresele de mail ale directorilor ar fi fost „vizitate” de hackeri.
Procurorii de la DIICOT au început o anchetă cu privire la frauda informatică, însă există şi salariaţi care susţin că ceea ce se întâmplă este, de fapt, un avertisment pentru cei care transmit informaţii presei. Ce nu spun însă oficialii CE Turceni este că numai la sfârşitul lunii decembrie şi chiar până la jumătatea acestei luni, s-au atribuit trei contracte privind achiziţionarea de softuri antivirus de reţea pentru producătorul de electricitate, pentru care s-au dat aproape 3 miliarde de lei vechi.
Agitaţie maximă, ieri, în mediul jurnalistic, după ce s-a aflat că procurorii DIICOT au fost sesizaţi cu privire la o posibilă fraudă informatică în cadrul Complexului Energetic Turceni. Chiar conducerea unităţii a constatat că informaţii secretizate ar fi fost făcute publice. Se mai spune că cei care au spart baza de date a termocentralei au copiat informaţii confidenţiale, contracte încheiate cu furnizorii şi beneficiarii, dar şi datele de corespondenţă ale directorului general, Octavian Graure.
Procurorii Direcţiei de Crimă Organizată au început o anchetă pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică, susţin surse juridice.
Fraudă informatică sau teamă de presă?!
Poate că trebuie amintit că în ultima vreme, tot mai multe informaţii din interiorul unităţii au apărut în presă, iar cele mai deranjante au fost cele legate de primele sindicaliştilor. Toată conducerea s-a dat peste cap să afle cum de presa a aflat aceste informaţii care nu sunt însă cu caracter secret, doar că deranjează. Cât despre sistemul informatic din Complexul Energetic Turceni el funcţionează astfel: în Complexul Energetic există un server al companiei iar toate adresele trec prin el. De această activitate se ocupă fiul fostului director Simonescu. El este cel care parolează şi securizează identitatea tuturor utilizatorilor. Informaţii confidenţiale n-ar fi putut fi decât acelea legate de planurile de explorare şi rezerva de cărbune, planurile de pază şi securitate şi planul de mobilizare generală. Ultimul este folosit în caz de calamitate sau război, iar planul conţine un număr de maşini şi utilajele care pot fi folosite în aceste situaţii. Celălalt, legat de pază şi securitate este un plan de mobilizare, cu căi de acces şi pe care îl cunosc doar câteva persoane, cei de la Serviciul Român de Informaţii şi Poliţie.
Informaţiile secrete nu sunt în formă electronică!
“Informaţiile secrete se păstrează într-un singur loc, într-o cameră care nu are nicio legătură cu server-ul companiei. Există lege în acest sens, informaţiile clasificate nu pot fi în sistem electronic. Mai mult, informaţiile acestea nu sunt văzute decât de un număr restrâns, strict, precis şi doar de cei care au un certificat în acest sens”, a explicat Ion Răuţ, persoana care s-a ocupat cu securitatea energetică în Complexul Turceni.
3 miliarde aruncate pentru softuri de mântuială?!
Dacă tot s-a făcut atâta vâlvă, poate că reprezentanţii Complexului Energetic Turceni ar trebui să spună şi că numai în luna decembrie 2010 şi în ianuarie 2011 s-au dat aproape 3 miliarde de lei vechi la două firme ,,de casă” pentru cumpărarea unor softuri antivirus, necesare pentru a ţine piept unui potenţial atac al hackerilor. Astfel, numai pe data de 14 ianuarie 2011, s-au atribuit 137.006 de lei pentru firma Intercomputer SRL din Târgu-Jiu, pentru achiziţionarea unui astfel de soft antivirus de reţea. Tot în decembrie aceleiaşi firme i se mai dau 17.206 lei pentru încă un lot tot pentru softuri de protecţie, în timp ce SC Romsoft SRL din Râmnicu-Vâlcea, furnizorul Oracle, ia şi ea la licitaţie încă ,,o felie de tort” pentru aceleaşi softuri antivirus. Cei de la Romsoft, care fac lunar cursuri cu salariaţii din CE Turceni, primesc 119.800 de lei adică peste un miliard de lei vechi pentru un soft antivirus, cu precizarea că a fost singura ofertă la licitaţie.
Ne întrebăm atunci, unde au fost instalate aceste softuri care au costat aproape 3 miliarde de lei. Dacă nu sunt bune, de ce sunt plătite, ne întrebăm din nou. Iar dacă sunt bune, de ce aceste softuri nu au protejat reţeaua CE Turceni de acest aşa-zis atac al hackerilor, ne mai punem încă un semn de întrebare. Răspunsurile nu le vom primi însă niciodată, dar poate i le furnizează directorii CE Turceni, procurorilor DIICOT sau altor procurori care ar trebui să verifice pe ce a aruncat banii CE Turceni, în condiţiile în care cele două firme furnizoare de softuri se spune că sunt de prestigiu.
Gabriela Mladin, Anamaria Stoica
