Duhovnicul şi…Clipa «Lecţiei» de Viaţă! – Interviu cu Preacuviosul Părinte Protosinghel Irineu, Preotul de altar al Mănăstirii «Sfânta Treime» de la Strâmba-Jiu, Gorj – ,,Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu, să ne tragă din «cuptorul» patimilor, iar Maica Domnului să ne îndrume paşii, pentru ca să venim la sfânta biserică”!

410

-Rep. Doamne-ajută, Preacuvioase Părinte Irineu, în cea de-a doua Duminică din Postul Mare, când văd că sunteţi mai bine şi puteţi săvârşi slujba Sfintei Liturghii, fiind ajutat şi de un preot slujitor de altar, ca să vă fie mai uşor!
-P.I. Domnule profesor, sunt ceva mai bine cu sănătatea, dar sunt mâhnit că prea puţini oameni îşi fac timp ca să vină la sfânta biserică, din moment ce omul nu înţelege nicicum că postul reface sufletul său apăsat de păcate, pentru că Domnul vede nevoinţa postului ca pe o împlinire cu lucrul, ca pe o trăire a iubirii de oameni! Dar să ţinem seama că urmările unui atare post se leagă de refacerea sufletului şi dacă e ţinut la o înălţime de vederi duhovniceşti, e un egal al rugăciunii neîncetate! Amândouă Îl reţin pe Dumnezeu în zidire şi îi scot afară pe draci, pentru că la Înfricoşătoarea judecată, cum am văzut, avem cea de-a doua venire în lume a Mântuitorului Iisus Hristos, pe care o mărturisesc toţi creştinii în Simbolul credinţei noastre care este «Crezul», când spunem: «Şi iarăşi va veni să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit»!

,,Toate neamurile vor sta înaintea Domnului la scaunul de judecată al Judecătorului Celui Drept!

-Rep. Credeţi că ne pregăteşte şi postul, pentru Înfricoşata judecată?
-P.I. Desigur, pentru că Sfânta Evanghelie ne învaţă cum să fim pregătiţi pentru dreapta judecată, din moment ce fiecare creştin adevărat, când rosteşte «Crezul», el mărturiseşte şi crede Într-unul Dumnezeu, iar creştinii trebuie să ştie că în multe locuri, Sfânta Evanghelie ne arată în mod explicit, cum Împărăţia Cerului este Raiul Ceresc, pentru că Dumnezeu, atât de mult a iubit lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a trimis în lume, dar, nu oricum, ci L-a trimis smerit şi umil!
-Rep. De ce spunem, smerit şi umil?
-P.I. Spunem smerit, pentru că nici măcar domnii mari din Betleem, n-au primit-o pe Maica Domnului ca să-L nască pe Pruncul Iisus, dar mai spunem şi umil, pentru că acolo, în ieslea dobitoacelor, a necuvântătoarelor, care Îl încălzeau, cu Maica Domnului care Îl înfăşa în scutece! Dar, oare, în zilele noastre, mai naşte cineva, într-o peşteră? Iată, deci, că la prima venire a sa, Mântuitorul Iisus Hristos era smerit şi umil!
-Rep. Cum va fi judecata, la cea de-a doua venire a Domnului?
-P.I. Să vă spun mai clar, pentru că la cea de-a doua venire a Mântuitorului, atunci, va şedea pe Scaunul Slavei sale, pentru că Mântuitorul Hristos, nu ne-a spus în care parte a pământului va veni pentru a judeca lumea, dar unele texte arată că toate neamurile vor veni în Valea Lui Sabat, pentru a fi judecate!
-Rep. Şi nu va lipsi nimeni, la dreapta judecată?
-P.I. Nu va lipsi nimeni, pentru că mulţimi de popoare vor veni în Valea Judecăţii, sau în Valea Pârâului cedrilor, unde Iisus a fost trădat de Iuda şi prins acolo, de către iudeii din Vechiul Testament, iar, acolo, va şedea Domnul pentru judecata cea înfricoşătoare!
-Rep. Cum Se va arăta, Hristos Dumnezeul nostru, la cea de-a doua venire a Sa?
-P.I. Acum, Domnul nu va mai fi ca la cea dintâi venire a sa, smerit şi umil, pentru că la cea de-a doua venire, Se va arăta Dumnezeu Preaslăvit în Scaunul Judecăţii Sale, aşa cum o descrie Sf. Prooroc Daniel, cu braţele Lui de foc arzător. Vechii prooroci arată când şi cum va veni Mântuitorul, Dreptul Judecător, Care va veni, acolo, de unde S-a Înălţat! Va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre, şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar, caprele de-a stânga Sa. Credincioşilor din primele veacuri ale creştinătăţii, li s-a spus «oi blânde», iar, pe cei necredincioşi, i-a socotit «capre neascultătoare», care vor merge în focul veşnic! Toate neamurile care au fost de la Adam, vor sta înaintea Domnului la scaunul de judecată al Judecătorului Celui Drept!

,,În cele din urmă, contează faptele noastre, deoarece credinţa fără fapte e moartă”!

-Rep. Să înţeleg că dreapta judecată, pentru toţi oamenii, împăraţi şi supuşi, bogaţi şi săraci, vine numai de la Dumnezeu?
-P.I. Da, să înţelegem că dreapta judecată este numai de la Dumnezeu, pentru că mulţi creştini, mai ales cei din zilele noastre, se duc în judecată, dar, în momentul în care s-au depărtat de credinţă şi de biserică, se duc la judecătorul trecător, adică, la judecătorul lumesc, pentru că diavolul încornorat, le mână pe ambele părţi, pe cel pârât şi pe cel ce pârăşte, ca să se judece la aşa-zişii justiţiari!
-Rep. Anumiţi magistraţi se cred chiar un fel de…dumnezei în robă, care vor să decidă soarta oamenilor!
-P.I. Da, da, pentru că toate faptele păcătoase ajung la judecător, avorturile, desfrâurile, dar, judecătorul pământesc, niciodată nu va face dreptate, pentru că «jocurile» le fac avocaţii, cărora li se mai spune în popor şi «mâncători de bani», aceia care încearcă prin doctrina lor ca să smulgă sau să-l «mulgă» pe om de bani!
-Rep. Ne depărtăm puţin de cele duhovniceşti, pentru că faceţi o analiză lucidă şi aspră, când vorbiţi ca o persoană care a fost «mulsă» de asemenea specimene care învârtesc afacerile în instanţele de judecată!
-P.I. Pentru că la fiecare înfăţişare, alte milioane şi alte milioane, care se înfundă în buzunarul avocatului, pentru că diavolul le întunecă mintea la toţi justiţiabilii, cu martori, că n-ai fost bun, că n-ai spus aşa cum te-am învăţat, dar, Dreapta Judecată e numai la Dumnezeu, la cea de-a doua venire a Sa!
-Rep. Aveţi foarte multă dreptate, dar, văd că aveţi şi curajul de a aborda problemele lumeşti, cu o logică de argumentare deosebită!
-P.I. Domnule profesor, pentru că dreptatea judecătorilor lumeşti este una trecătoare, nedreaptă, pentru că astăzi, poate e bine, iar, mâine, pârâşul tău, iar vine şi te dă în judecată!
-Rep. Aveţi perfectă dreptate, pentru că judecata Lui Dumnezeu este cea dreaptă, spre deosebire de judecată lumească, părtinitoare şi bazată pe compromisuri! Cuvintele Preacuvioşiei voastre, le-aş trimite tuturor magistraţilor din ţara noastră şi chiar din toată lumea aceasta contaminată cu virusul păcatului şi manipulată mult prea uşor!
-P.I. Pentru că le spune Împăratul celor de-a dreapta Lui: ,,Veniţi binecuvântaţii tatălui meu…căci, flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi mi-aţi dat să beau, un pahar cu apă, bineînţeles! Iată, acestea sunt cuvintele pe care Dreptul Judecător le va adresa creştinilor, pentru că foarte importantă milostenia noastră, ca să ajuţi un om necăjit, un om bolnav, căruia să-i întinzi o mână de ajutor! Oamenilor aflaţi în sărăcie şi în suferinţă, să-i socotim ca pe nişte rude apropiate, care moştenesc Împărăţia de la întemeierea lumii!
-Rep. În finalul discuţiei noastre, mai spuneţi ceva despre post, despre datoria pe care o avem de a posti sufleteşte şi materialiceşte!
-P.I. Să vă spun că Sfinţii Părinţi, cei de demult, au băgat de seamă că toate relele de la stomac încep, de aceea, au zis o vorbă aspră, că postul este «poarta şi patrafirul», este «uşa» către împărăţia Lui Dumnezeu! Cine nu se leapădă de carne şi de grăsime, repede va fi încolţit de mânie şi de desfrânare, celelalte două laturi ale lăcomiei stomacului. Mâncarea de carne asociată cu patima poftei, ca să se facă sânge are nevoie de fiere, care este o otravă – veninul nostru! Dacă sporeşte mâncarea de carne, atunci sporeşte şi otrava, cu care trebuie topită carnea! Fierea, câtă nu încape, umblă prin sânge de sus în jos fără rost şi, otravă cum e, atacă nervii, îi slăbeşte, şi de aici vine nerăbdarea, de aici vin stresul, nervozitatea, de aici mânia, din fierea care atacă nervii. Aici e cheia, de ce se supără unii aşa de uşor, din nimicuri, din fleacuri, să moară de supărare că le e plin sângele de fiere şi ei la rândul lor îi chinuie pe alţii!
-Rep. Sunteţi un pedagog duhovnicesc în toată regula şi în toată împlinirea!
-P.I. Sfânta Treime şi Maica Domnului să ne aştepte şi să ne întâmpine pe toţi, pentru că numai acest lucru contează, curăţia sufletului nostru, iar, în cele din urmă, contează faptele noastre, deoarece credinţa fără fapte e moartă! Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu, să ne tragă din «cuptorul» patimilor, iar Maica Domnului să ne îndrume paşii, pentru ca să venim la sfânta biserică!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here