Ne-am obişnuit ca lansările de carte organizate la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj, director şi moderator dr. Olimpia Bratu să reunească floarea cea vestită a scriitorimii Târgu-Jiului.
N-a făcut excepţie nici dubla lansare de carte petrecută ieri, la ora 14, adică în „optul productiv”, cum s-ar fi spus în perioada antedecembristă. Din varii motive, n-au reuşit să fie prezenţi mulţi dintre elevii cu drag de carte, nici directorii de bănci, precum poetul Gelu Birău, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Totuşi, Zenovie Cârlugea – scriitor şi critic literar marcant, ori poetul Adrian Frăţilă au fost de faţă. Ca şi criticul acid Ion Trancău, prozatorul de mare talent Ion C. Gociu, cu soţia, actorul şi poetul George Drăghescu, aflat probabil între o repetiţie şi un spectacol şi atâţia alţii. Încât sala de lectură „Mihai Eminescu” era arhiplină.
Oratorul desăvârşit care este prolificul poet, filosof, critic literar şi de artă, prozatorul şi universitarul Ion Popescu-Brădiceni a citit nişte idei legate de cartea-bijuterie „PERERGRINA”, apărută la editura MĂIASTRA, Târgu Jiu – 2012, a scriitoarei Elena Brădişteanu, numai ca să nu le uite. Fiind victima unei astenii de primăvară şi a unei îndrăgostiri perpetue. Sigur, domnia sa a cuvântat despre cartea „Peregrina”, subintitulată „Între Coloana Infinitului şi Lacul Geneva”. Carte pe care o plasa în linia mai celebrelor „De la Bârca la Viena”, semnată de Adrian Păunescu şi „Din Văianu la Toronto” a col(r) Ion C. Gociu, deşi la acea vreme a debutului său, ce s-a dovedit a fi fulminant, prefera să se ascundă sub pseudonimul Mugurel Coarba, ori Pădureanu, dacă nu cumva mă-nşel.
Evident, istoricul şi criticul literar Zenovie Cârlugea a prezentat viziunea domniei sale asupra „Peregrinei”, pe care o puteţi găsi şi în paginile Gorjeanului. L-am lăsat mai la urmă, deşi în realitate este cel dintâi, pe criticul literar Gheorghe Grigurcu, fin observator al fenomenului literar românesc, nu doar cel din Gorj. Maestrul Gheorghe Grigurcu a şi scris următoarele: „Sensibilitate, observaţie ageră, judecăţi de bun simţ, iată caracteristicele prozelor semnate de Elena Brădişteanu, altădată călătoare doar pe harta unor motive de viaţă lăuntrică, acum şi pe trasee europene. Impresia produsă de aceste note de drum care bat spre eseu este cea a unui ghid ataşat de cititor, oferindu-i, alături de informaţii ce evită pedanteria, o cuceritoare atmosferă morală.”
Rog a fi iertat de cititori, dar mai ales de poeta Zoia Elena Deju-Cârlugea, că astăzi vom vorbi mai puţin despre creaţia poetică a domniei sale. O cronică-eseu a apărut în Gorjeanul de ieri şi, cu siguranţă, volumul de referinţă „Pridvor de septembrie”, ce l-a avut ca lector de carte pe Gheorghe Grigurcu, cunoscut pentru acribia domniei sale, merită şi alte reveniri. Şi numai aprecierea că ar avea „fior liric şi delicateţe expresivă”, aparţinând Maestrului Gheorghe Grigurcu, spune aproape totul!
ION PREDOŞANU
