– Rep. D-le Prof.univ. dr. Andrei Marga, sunteți directorul Centrului de Cercetare a Dezvoltării din UCB Tg. Jiu și o personalitate remarcabilă a vieții culturale și științifice din România, așa că am să vă întreb, ce v-a determinat să participați la această Conferință internațională sugestiv intitulată: «Dezvoltare Socială, Administraţie şi Justiţie», organizată de Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, având ca temă: «Statul de drept. Presupoziţiile şi exigenţele sale», fiindcă vă dovediți un om care se implică activ în astfel de evenimente, cu autoritatea academică a unei personalități pe care nu mă sfiesc să o numesc și să o consider a fi din rândul «elitei intelectuale» a țării?
“Tema statului de drept este foarte importantă pentru România”
-Mai întâi vreau să vă mulțumesc pentru că dați atenție inițiativei celor care suntem la Institutul de cercetare a modernității, de a discuta problema statului de drept într-o astfel de sesiune științifică! Am ales această temă, din multe considerente! În primul rând, pentru că tema statului de drept este foarte importantă pentru România, având în vedere că la noi se confruntă două curente: unul care consideră că legislația este la dispoziția partidului sau a partidelor care au majoritatea parlamentară, iar un alt curent, care consideră că numai o anumită parte a societății ar promova ideea statului de drept!
– Rep. Trăim, pe undeva, un anumit moment al precarității legitimității statului de drept?
-Cred că trebuie să privim dincolo de opoziția acestor două curente, către o soluție mai profundă, care ar consta în dezvoltarea unor măsuri care să contribuie la consolidarea statului de drept, iar pe de altă parte, cred că nici o instituție universitară de cercetare din țară, nu a asumat până acum tema aceasta! Am propus distinșilor mei colegi de la Universitatea «Constantin Brâncuși» dinTg. Jiu, ca să abordăm această temă, și sperăm să fie un succes care să inspire noi sesiuni de dezbateri, pentru că subiectul rămâne de actualitate!
– Rep. Considerați că dezbaterile au adus și acele noutăți care să contribuie la transpunerea unor idei valoroase și de strictă actualitate în realitatea din țara noastră?
-Sunt unele observații privind funcționarea statului de drept în România, chiar istoria evoluției statului de drept în țara noastră, dar sunt și aspecte care privesc dependența democrației față de funcționarea durabilă a statului de drept, inclusiv sub aspectul lichidării sărăciei, ca o provocare a vieții oamenilor! Atenția trebuie acordată chestiunilor strict juridice, pentru că statul de drept este, în primul, rând o construcție juridică, iar la sfârșitul sesiunii, vom putea invoca și un context mai larg al statului de drept, cu multiplele sale implicații.
“România are acum o politică externă mimetică și prea puțin inovativă”
– Rep. Putem vorbi despre o legătură intrinsecă dintre precaritatea statului de drept și criza globalizării?
-Desigur, în contextul globalizării, toate aceste realități ample, aceste instituții ale lumii moderne sunt afectate, unele sunt puse în mișcare, iar statul de drept este afectat, de bună seamă! Prima observație pe care o fac se referă la faptul că globalizarea vine ca un val uriaș, ca un «tsunami», iar o societate procedează înțelept, dacă își consolidează statul de drept! Impresia unor specialiști este aceea că statele naționale sunt într-un fel de disoluție, dar e o impresie greșită, deoarece reziști în epoca globalizării, dacă ești un stat de drept care adoptă soluții inteligente! În acest sens, un economist cunoscut, Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel în Economie, în 2001, spunea că nu fac față globalizării, nici statul «invadant» și nici statul «debil», ci, soluția este aceea a unui stat «înțelept»!
– Rep. Vă rog să-mi permiteți să mă adresez Domnului Andrei Marga, omul care a deținut într-o anumită perioadă funcția de ministru de externe al României, acel om care, ca și în funcția de ministru al Educației, a demonstrat că are un cuvânt important de spus, un cuvânt respectat și plin de luciditate în caracterizarea politicii europene și mondiale! Cum caracterizați actualul context central și sud-est european, pe fondul amplificării unor tensiuni și chiar conflicte de care nu putem face abstracție?
-Vă mulțumesc pentru faptul că abordăm acest subiect, iar prima observație pe care o fac se referă la faptul că avem nevoie, în acest domeniu, de o politică externă mai elaborată, pentru că România are acum o politică externă mimetică și prea puțin inovativă! România are nevoie de analiza propriei ei poziționări în contextul epocii contemporane, dar și de unele inițiative, prin care profitul României în epoca globalizării să fie mai mare! Trebuie să putem vedea, care este efectul politicii externe în dezvoltarea țării, să putem surprinde anumite efecte benefice pentru țară, chiar pentru nivelul de viață al oamenilor! Desigur, contextul este oarecum schimbat față de așteptările de acum 2-3 ani, pentru că lumea, în ansamblu, s-a schimbat! În anul 2012 am publicat lucrarea: «Schimbarea lumii», în care chiar am explicat…
– Rep. În primul rând, știu că v-ați referit la raporturile internaționale, pentru că avem schimbări în privința raportului de forțe geopolitice!
-Exact, pentru că am arătat că începând cam din anul 2010, pe plan internațional, Statele Unite, ca supraputere, caută să asocieze și cu alte forțe, desigur, în primul rând cu China!
Dacă e să ne referim la cartea de memorii a Doamnei Hillary Clinton, «Hard Choice» (“Opțiuni dificile”), publicată recent, acolo, primul capitol se intitulează: «China ca pivot al politicii externe americane», deci, avem o schimbare clară de abordare! Așa cum am arătat și eu în cartea mea din 2012, «Schimbarea lumii», unde am spus că Rusia va năzui să-și reconstituie pozițiile…
“La ora actuală, în România avem prea puțin o dezbatere publică”
– Rep. Ca dovadă că sunteți un vizionar, și nu unul hazardat, ci, unul inspirat!
-Deci, am arătat că Rusia va năzui să-și reconstituie poziția și trebuie găsite soluții! De asemenea, am arătat că Germania devine tot mai vizibilă pe scena politică, în nume propriu, o țară care dorește să joace tot mai mult un rol propriu! În contextul actual, vorbim de o nouă manifestare a supraputerilor globale, pentru că în Ucraina, de exemplu, vorbim și despre un conflict care nu e un conflict al marilor puteri! Mulți credeau că în Ucraina e vorba doar de un conflict zonal, dar în găsirea soluției finale, va fi o discuție ruso-germană, iar în final, o discuție ruso-americană! În final, Statele Unite și Rusia vor adopta măsurile care se impun! Nimeni nu poate neglija rolul pe care îl are Uniunea Europeană, încă destul de atrăgătoare pentru multe țări, pentru că a pus în mișcare populații din Europa răsăriteană, dar este clar că NATO rămâne forța militară principală a epocii noastre, iar pentru România, NATO este garantul securității și al stabilității, al unei securități solide și de substanță!
– Rep. În condițiile alegerii noului Președinte al României, în persoana D-lui Klaus Iohannis, ați fi dispus, dacă vi se propune, să vă gândiți la o eventuală preluare în cadrul Cabinetului Victor Ponta, a portofoliului externelor?
-Nu vreau să se creadă că nu aș putea trăi fără funcția de ministru, pentru că e important să fii și un om liber, dar în orice situație sunt dispus ca să pun umărul spre binele țării mele, pentru a gândi unele lucruri care trebuie făcute bine. Pentru că și atunci când am venit la Ministerul de Externe, în 2012, veneam dintr-o «profesură» la Ierusalim, pentru că aveam deja un contract cu Universitatea din Toronto, unde trebuia să plec, dar am renunțat, chiar dacă aveam multe nostalgii, cum am și acum pentru acele locuri! De bună seamă, Ierusalimul și Toronto sunt universități excelente și e foarte plăcut să lucrezi acolo! Ca să vă dau un răspuns, evident, că nu mă dau înapoi, că mă gândesc și la posibilitatea de care aminteați dumneavoastră!
– Rep. Oricum, în acest moment, România are nevoie de un om ca dumneavoastră, de aceea, aș vrea să ne spuneți, ce trebuie întreprins pentru ca societatea românească să intre în normalitate, chiar să putem vorbi de o nouă mentalitate pentru oamenii care așteaptă o nouă abordare a problemelor politicii externe românești, poate și de un alt «modus vivendi» în societatea informatizată!
-La noi este încă vie această mentalitate: «aranjamentul bate regulamentul», iar aceasta înseamnă că se aranjează lucrurile peste reguli, peste legi, peste statute, ceea ce ne dă de gândit! Sunt multe lucruri de făcut, care nu aș spune că sunt lipsite de importanță, dar o democrație care nu are o dezbatere publică a problemelor, nu funcționează cu succes! La ora actuală, în România avem prea puțin o dezbatere publică și vedem bine ce greu se organizează o dezbatere, pentru că talk-show înseamnă altceva, iar dezbaterea presupune o confruntare de idei! Dezvoltarea democrației românești, ca o democrație în care oamenii dezbat problemele…
“Avem o tablă de valori care este confuză la această oră”
– Rep. Și caută soluții!
-Exact, și caută soluții de viață, iar aceasta e o primă problemă! A doua chestiune se referă la faptul că, de multe ori, trebuie să recunoaștem că avem o tablă de valori care este confuză la această oră, o tablă de valori care dovedește că toți oamenii sunt egali, dar poate că unii sunt mai buni la un anumit loc și mai puțin buni în alt loc! Dar, care e mai bun într-un loc și mai puțin bun în alt loc și cine stabilește acest lucru? Ne trebuie o restabilire a tablei de valori, cu niște criterii mai bine conturate, pentru că vedem bine, trebuie să fim sinceri, ocuparea de funcții în România se face, din nefericire, tot mai mult cu oameni care sunt îndoielnici sub aspectul capacității lor de a rezolva probleme!
– Rep. Domnule Profesor univ. dr. Andrei Marga, cu speranța că ne vom reîntâlni, de data aceasta la București, la «ROMEXPO», vineri, 21 noiembrie, cu prilejul lansării cărții dumneavoastră: “Filosofia critică a «Școlii de la Frankfurt»”, aș dori să prefațez această întâlnire și să vă întreb, ce v-a determinat să vă apropiați atât de mult de filosofia germană?
-Această carte la care vă referiți, tipărită la Editura “Ecou Transilvan”, 2014, din Cluj-Napoca, reprezintă cea mai amplă analiză făcută în România pe cazul acestei școli filosofice, pentru că este vorba despre o școală de gândire care a marcat secolul al XX-lea și marchează în continuare secolul al XXI-lea!
– Rep. Și care poate fi socotită un «ecou» al spiritului critic kantian…
-Desigur, filosofia critică, până la urmă, stă pe umerii kantianismului, ca să nu mai vorbim de influențele altor filosofi ca: Hegel, Kierkegaard, Nietzsche, Husserl și alții! În cartea aceasta a fost republicat și «doctoratul» meu, o monografie Marcuse, pentru că monografia a apărut prin 1980, dar atunci a fost o intervenție prea amplă a editurii în text! Știm că filosofia contemporană, vrând-nevrând, atinge interese politice, vrând-nevrând, Marcuse atingea ideologia din vremea respectivă și din lucrare au fost scoase anumite texte! Acum, s-a publicat varianta dată de mine, fără intervenții în text! Am adăugat un text din Habermas și un studiu despre teoria iluminismului! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
