Prezentă la Simpozionul Naţional „Brâncuşiana” 2013, Doina Lemny cercetător muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Franţa, a vorbit despre o idee destul de des vehiculată în ultima perioadă: readucerea în ţară a osemintelor lui Constantin Brâncuşi. Doina Lemny este de părere că cei care promovează această idee trebuie ignoraţi.
Cercetătorul Doina Lemny tratează, în cea mai recentă lucrare a sa, tema universalităţii lui Constantin Brâncuşi. Cu ocazia participării la Simpozionul Naţional „Brâncuşiana” 2013, Lemny s-a arătat indignată de ceea ce se întâmplă acum vizavi de mult vehiculata idee a repatrierii osemintelor lui Brâncuşi. „Tot ce se vehiculează acum – „Brâncuşi al nostru”, „revenirea osemintelor lui Brâncuşi” – sunt nişte comedii care nu trebuie luate în seamă. Este dureros ca să vă spun drept. La un moment dat, aceşti oameni devin atât de insistenţi, încât nu mai ai cum să lupţi împotriva lor şi atunci trebuie ignoraţi, pur şi simplu. Ideea mea este următoarea: Brâncuşi a trăit 50 de ani la Paris, unde a ajuns în 1904 şi a murit în 1957; acolo şi-a creat opera şi capodoperele au ieşit acolo. Brâncuşi a decis. Asta nu înseamnă că s-a supărat pe ţară, dar a decis să-şi aleagă drept moştenitori cuplul de români Natalia Dumitrescu şi Alexandru Istratie. Tot Brâncuşi a decis, în cunoştinţă de cauză să fie înmormântat în Cimitirul Montparnasse. Nu găsesc că asta a însemnat că el şi-ar fi întors spatele ţării. Dimpotrivă! Consider că a fi înmormântat în Cimitirul Montparnasse este şi o onoare, fiind atât de multe personalităţi în acel cimitir. Dar nicio naţiune nu-şi cere osemintele fiecărui reprezentant cultural. Deci, trebuie să ne calmăm! Şi unde sa punem acele oseminte!? Hai să fim serioşi”, a explicat Doina Lemny, cercetător muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Franţa.
„Brâncuşi este universal”
De asemenea, Lemny a vorbit şi despre ideea refacerii Casei Memoriale Brâncuşi de la Hobiţa. „A existat vreo casă Brâncuşi!? Când faci o casă memorială trebuie să arăţi unde a lucrat artistul, iar Brâncuşi a fugit de acasă. Deci, ce să faci la casa memorială? Să faci încă un fals, care se adaugă falsurilor care se vehiculează!? Trebuie să fim foarte discreţi şi să încercăm sensul operei lui Brâncuşi şi ceea ce a făcut el. Brâncuşi rămâne gorjean, rămâne român, dar este universal şi asta trebuie să înţeleagă toată lumea”, a adăugat Doina Lemny, cercetător muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Franţa.
Minodora Sucea
