În satul HĂIEŞTI din com. SĂCELU, a trăit o bătrână care a decedat la 94 ani. Era ţărancă. Părinţii-oameni înstăriţi. Ca studii avea doar patru clase primare dar, o dăruise Dumnezeu, cum se spune în popor, cu un car de minte. Era o plăcere să o asculţi şi dacă erai atent, aveai ce învăţa de la dânsa.
Avea două metehne: o mână sucită, că o trântise calul în copilărie şi nu putea pronunţa bine unele litere din interiorul unor cuvinte. De exemplu,cuvântul PLESNIT îl pronunţa PLEJNIT . A auzit ea că un PLEJNIT se însoară cu una care nu prea era pe creanga ei. Şi bătrâna a prognozat: amândoi sunt plejniţi. Doi plejniţi nu vor face niciodată casă bună. Oamenii se obişnuiseră să-i spună bătrânei muica Ioana. Mulţi săteni o consultau în diverse probleme, mai ales de ordin gospodăresc, deoarece niciodată, bătrâna nu greşea.
Muica, auzind că un beţivan, decăzut şi dispreţuit de săteni , vrea să se însoare cu una Mariţa, depravată, leneşă şi cu o prezenţă desgustătoare, a exclamat:o ho ho, pârţ,vai şi amar. Se uneşte tusa cu junghiul. Se unesc două secături, doi PLEJNIŢI pe care nu-i ajunge anul împreună. Aşa a şi fost. Peste 7-8 luni, căsnicia s-a destrămat.
Spusele muicăi, cum că doi plejniţi, nu vor face, niciodată, casă bună, se potriveşte, de minune, coaliţiilor care au avut loc pe scena politică românească.
Când, în 2004 s-a format alianţa DA , s-a crezut că, în sfârşit, a dat Dumnezeu, ca politicienii noştri să se desmeticească şi să pornească, uniţi, pe drumul care să aducă ţara pe linia de plutire. Dar,ţara, a fost ocolită de asemenea noroc. Poporului român i s-au oferit scandaluri de mahala, comportamente ca la uşa cortului, tocmai cei din scaunele înalte oferind exemple negative. Şi,nu s-a găsit nici măcar un singur politician, care să pună piciorul în prag, să zică stop, să fie model, să aibă o influenţă binefăcătoare asupra confraţilor, care au înţeles politica drept o tarabă de afaceri. A venit anul 2008 cu marile lui surprize. Nimeni nu a crezut că ar fi posibil să se realizeze o coaliţie P.S.D.-P.D.L..
Această coaliţie a fost adevărat surpriza-surprizelor.Chiar de la început s-au ivit disensiunile, chiar de la început, s-a văzut că această coaliţie şchiopătează. S-au făcut simţite:incompetenţa, ambiţiile personale, dorinţa şi lupta de a ocupa poziţii cheie, tupeul şi în mare măsură-prostia.
Venind la conducerea ministerelor oameni tineri, s-a crezut că aceştia vor merge pe drumul cinstei şi al corectitudinii. Surprinderea a fost mare când, publicându-li-se averile, s-a constatat că tinerii noştri, unii, sunt chiar mai bogaţi decăt bătrânii-foşti guvernanţi. Iată că se mai întâmplă şi minuni în vremea noastră. Unii din nemaipomenita coaliţie P.S.D.-P.D.L. au fost trecuţi pe listele ANI pentru declaraţiile, nu prea corecte , ale averilor. (Predoiu, Ilie Sârbu, Stănişoară, Berceanu, Dan Nica, Pogea, Videanu, precum şi primarii Chiliman, Onţanu, Vanghelie, Poteraş.
În relaţiile dintre reprezentanţii celor două partide din coaliţie, cred că nu se simte necesitatea folosirii unui vocabular academic, nu există respect reciproc, ei încă nu au dovedit că sunt oameni titraţi-că doar n-ar fi obţinut diplomele asemenea permiselor de conducere din judeţele Prahova, Dâmboviţa, sau de la Universitatea Spiru Haret.
Membrii coaliţiei se ceartă, se ameninţă cu ieşirea de la guvernare, în parlament P.S.D. face opoziţie şi toate pe fondul unei crize care a pus în mişcare, în mod deosebit lumea magistraţilor. Aşa stând lucrurile, avem tot dreptul să zicem şi noi ca muica: „Doi plejniţi nu vor face, niciodată, casă bună”!
Domnii politicieni ar trebui să arate că sunt culţi, civilizaţi, iubitori de ţară şi popor. Bârfindu-se reciproc nu se pot convinge că sunt buni români, mai ales că înfăptuirile de până acum nu pledează în favoarea lor. Politicienii noştri să nu uite spusele unui mare poet român: „Să fii cât munţii de voinic/Sau cât un pumn să fii de mic/Cărarea ta şi a tuturor/E tot nimic”.
Emanoil Cinteză
