Curtea de Conturi a analizat, în cadrul unei misiuni de audit, cum și-a asigurat statul român independența energetică, în contextul retragerii din exploatare a unor capacități de producere pe bază de cărbune și hidrocarburi, iar energia produsă de acestea nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile. Concluziile, date publicității în urmă cu o lună și jumătate, arată o situație catastrofală în sectorul energetic: ”…operatorul de transport (Transelectrica SA – n.r.) semnalează faptul că închiderea unor grupuri existente în SEN (în special pe cărbune) la nivelul anului 2026, corelată cu nerealizarea unor grupuri noi care să înlocuiască această capacitate are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național”. Radiografia Curții de Conturi relevă că România și-a pierdut independența energetică prin faptul că și-a închis capacități de producție și a devenit importator net de energie electrică, fără a construi nimic la schimb, deși, scriptic, au fost alocate sume uriașe pentru noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stadiul de implementare al acestor investiții fiind aproape zero.
Curtea de Conturi a României a efectuat, în perioada septembrie 2022 – august 2023, la Ministerul Energiei, o misiune de audit al performanței privind ,,Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”. Analiza a vizat perioada 2017-2022 și a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independența energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor/strategiilor elaborate de minister, precum și analiza evoluției prețului energiei electrice în contextul tranziției energetice. Raportul Curții de Conturi, dat publicității la 30 noiembrie 2023, relevă faptul că, ,,În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW). Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existența unor prețuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import față de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operațiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul piețelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situația în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite și vânt puternic), iar a operațiunilor de import în situațiile în care la nivel național este înregistrat un consum ridicat față de producția internă. O astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licențiată (7,4 MW)”. Potrivit documentului citat, diminuarea investițiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producției de energie electrică și înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiții (între 5,48% și 51,25%) a condus la ,,neasigurarea independenței energetice”. Mai mult, în condițiile în care România își asumase o creștere a puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, pentru anul 2022, cu 1.816 MW, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030, acest obiectiv nu a fost atins decât în proporție de 0,64%. ,,La nivelul operatorilor aflați sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcțiune, în intervalul auditat, capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW”, se arată în raportul Curții de Conturi. 
Pe acest fond, ”România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27”.
,,România nu are încă aprobată o Strategie energetică”
În raportul de audit se menționează faptul că România nu are încă aprobată o Strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung și modalităţile de realizare a acestora. ,,Strategia energetică pentru perioada 2007-2020 nu a fost revizuită, iar începând cu anul 2021 nu a fost aprobat un alt document strategic; Ministerul Energiei nu a monitorizat îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategie; Strategia de valorificare și promovare a SRE nu a fost actualizată; În documentele elaborate și adoptate de Ministerul Energiei nu există o abordare unitară a mixului de tehnologii de producere a energiei electrice pentru intervalul 2025-2030; Gradul redus de realizare al proiectelor de investiții prevăzute prin Programele de Guvernare – 0,06%; Strategia energetică a României pentru 2022-2030 – în consultare”, se arată în același document. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, preciza, în urmă cu câteva zile, că singura soluție pentru ca Strategia energetică să devină funcțională ar fi adoptarea acesteia prin vot în Parlamentul României: ,,Obiectivele de investiții din domeniul energetic sunt în general proiecte complexe la care fundamentarea, proiectarea și obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor sunt activități de durată. La fel, punerea acestora în operă se poate întinde pe mai mulți ani. De aceea, toate proiectele trebuie incluse într-o strategie coerentă și demarate cât mai urgent. România are nevoie urgentă de o Strategie Energetică. Un document asumat de statul român care să fixeze reperele dezvoltării (nu ale stagnării sau distrugerii!) sectorului energetic. Singura soluție pentru ca Strategia Energetică să devină funcțională este adoptarea acesteia prin votul parlamentarilor. Să fie asumată de toți jucătorii politici. Este soluția cea mai corectă pentru că permite integrarea tuturor opiniilor și asigură, prin vot, continuitate oferind investitorilor reperele necesare unei planificări pe termen lung”.
Termenele de punere în funcțiune a noilor investiții la CEO, devansate
În privința investițiilor în capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile la Complexul Energetic Oltenia, raportul Curții de Conturi relevă că gradul de realizare al acestora este 0%.
,,Deși realizarea unor noi obiective de investiții (noi investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie) a fost prevăzută încă din anul 2020, iar până la finalul anului 2022 a fost înregistrat un grad de realizare de 0%, în iulie 2023 au fost semnate contractele de finanțare între Ministerul Energiei și societăți mixte create pentru realizarea de noi capacități de producție energie electrică din surse solare (cele 8 parcuri fotovoltaice) cu o capacitate totală instalată de 735 MW și a unui singur grup pe gaze naturale de la Turceni cu o capacitate de 475 MW”, conform raportului de audit.
Mai mult, Curtea de Conturi a constatat unele neconcordanțe între termenele asumate în actele normative pentru punerea în funcțiune a noilor capacități și termenele prevăzute în contractele încheiate pentru recepția și punerea în funcțiune a acestora.
,,Pentru realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice (în vederea înlocuirii capacităților de producție a energiei electrice pe lignit și huilă care vor fi închise și pentru a nu fi pusă în pericol siguranța Sistemului energetic national), din Fondul de Modernizare s-a obținut finanțare în valoare de 897 milioane euro conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, (…) două grupuri pe gaze naturale «ready for hydrogen» de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW: Ișalnița (850 MW, cu punere în funcțiune în 2026) și Turceni (475 MW, cu punere în funcțiune în 2026); 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024. Ministerul Energiei a încheiat, în iulie 2023, cu societățile mixte nou înființate din care face parte Complexul Energetic Oltenia SA, un număr de 8 contracte pentru realizarea celor 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW și un contract pentru construirea centralei electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural de 475 MW.
S-a remarcat existența unei diferențe în ceea ce privește termenul de finalizare a acestor proiecte, respectiv între prevederile OUG 108/2022 și ale Deciziei UE 2022/1920 din 26.01.202217, pe de o parte, și prevederile stipulate în contractele de finanțare, pe de altă parte. Prin cadrul legal instituit s-a prevăzut punerea în funcțiune în 2026 a noilor investiții în capacitățile de producere pe gaze naturale, și până în 2024 pentru parcurile fotovoltaice, iar prin contractele semnate de părți s-a prevăzut recepția și punerea în funcțiune în martie 2027, pentru centrala cu ciclu combinat pe gaz și în aprilie 2025, pentru cele 8 parcuri fotovoltaice”, potrivit documentului elaborat de Curtea de Conturi.
În finalul raportului de audit se semnalează faptul că există riscul nerealizării proiectelor de investiții la CEO la termenele propuse. ,,Având în vedere nerealizarea unor progrese semnificative în implementarea acestor proiecte, de la momentul aprobării până în prezent, precum și durata de implementare a unor proiecte similare finalizate anterior, există riscul nerealizării proiectelor de investiții la termenele propuse (asumate), efectul neimplementării în timp util conducând la nepunerea în funcțiune de noi capacități de producere energie electrică din surse regenerabile de 735 MW și pe gaz natural de 1.325 MW”, se precizează în raport.
Claudiu Matei
