,,Doar inima ta își va aminti de tine, iar inima aceea voi fi eu”! –

Dragul nostru soţ şi tată, nici nu ştiu când au trecut cei cinci ani, iar, astăzi este ziua ta de naştere şi împreună cu toţi cei dragi din familia noastră, cu toate rudele şi cu toţi cunoscuţii, prietenii şi neprietenii, îţi rostim numele Nicolae MISCHIE, cu dragoste şi cu multă recunoştinţă! E greu să ne gândim la cele trecute, dar, amintirile ne copleşesc şi este trist că am pierdut un om de aur pe care îl vom ține minte mereu! Ai fost şi eşti un om minunat care va rămâne mereu în sufletele noastre! Nu există cuvinte care să exprime toată durerea și întristarea sufletului nostru şi eşti mereu în memoria noastră. Mi-e atât de dor de tine pentru fericirea noastră completă, iar, mâhnirea mare nu poate fi măsurată, durerea nu poate fi umplută cu lacrimi, pentru că Tu nu ești cu noi, aici, dar vei trăi veșnic în inimile noastre. Inima ta s-a stins ca fulgerul, iar, durerea nu va stinge anul, deoarece chipul Tău va rămâne veșnic păstrat în amintirea noastră pentru totdeauna, ca şi sufletul plin de talent și frumusețe, când totul strălucea pentru noi, ca un vis luminos! Ai părăsit viața devreme, fără să ne iei rămas bun și fără să ne spui o vorbă, dar, cum putem continua să trăim, asigurându-ne că nu te vei mai întoarce la noi. Ca picăturile de rouă pe trandafiri, lacrimile pe obrajii noștri, cu toții ne amintim de tine și plângem! Pământul se cutremură şi e gol fără tine! Iartă-ne că purtăm flori sub cerul înnorat, iartă-ne pentru aerul pe care nu l-ai respirat, căci, nu găsim cuvinte care să descrie durerea noastră, nu găsim putere în lume să te ridice la faptele frumoase pe care le-ai făcut ca dascăl şi ca om politic, iar, cuvintele noastre nu pot încăpea nici măcar în pagina de ziar, ca să simţim, cât de mare şi de crudă este soarta care te-a luat. În inimile oamenilor, lăsând o urmă cu faptele tale bune, vrem doar să redăm cuvintele tale despre creştinism şi despre credinţa în Dumnezeu: ,,E normal ca în inima oricărui gorjean, credinţa creştină să vibreze în orice moment şi la orice oră din zi şi din noapte. Creştinismul a fost catalizatorul procesului de formare a statelor, de închegare a popoarelor, de realizare a culturii reprezentative, şi trebuie păstrat ca o forţă, mai ales în perioada aceasta, când este atacat din zeci de mii de părţi de către secte care prind teren tocmai pe fondul sărăciei populaţiei şi al neintervenţiei factorilor de decizie de la nivelul ţării şi de la nivelul comunităţii. Iar, libertatea adusă de revoluţie şi libertatea religioasă dă posibilitatea fiecărui creştin şi bun cetăţean să se comporte ca atare. Deci, dacă a făcut ceva bun, Revoluţia din 1989, e tocmai faptul că dat această posibilitate omului să se închine în mod deschis la sfinţii noştri, şi nu pe ascuns, în încăperi spre a nu fi văzuţi. Uite, că nu este pe cea mai bună cale a afirmării sale această religie creştină, pentru că se manifestă multă reticenţă, la multă lume. Şi nu e bine! Pătrunderea altor curente religioase în rândul Bisericii Ortodoxe Române este un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze şi să ne alarmeze în perspectiva anilor. Sigur, există acţiuni destul de insistente din partea feţelor bisericeşti, dar nu este suficient, pentru că avem nevoie de o reverificare şi de o reeducare a slujitorilor BOR. Este absolută nevoie, pentru că trăim într-o perioadă de interferenţă a nepăsării care s-a manifestat în perioada epocii comuniste, să ne gândim la deschiderea care se manifestă în momentul de faţă sub aspectul libertăţii religioase. Aici, cred că ar fi bine ca în scurtă vreme, capii bisericii să poposească mai mult în parohii, pentru că aici trebuie să dispună măsuri eficente”! Dragul meu Lae, când oamenii te uită, toți prietenii tăi uită, doar inima ta își va aminti de tine, iar inima aceea voi fi eu!
Dr. Sanda MISCHIE