Camelia Khraibani, manager al Spitalului Municipal Motru este preocupată de soluţionarea problemelor cu care se confruntă unitatea sanitară motreană. Lipsa serviciului de Radiologie pe schimbul trei îngreunează activitatea în spital, de aceea, Khraibani va face tot posibilul să rezolve această problemă, la fel şi pe cea privind asigurarea funcţionării laboratorului unităţii în regim de permanenţă.
Directoarea Spitalului Municipal Motru, medicul Camelia Khraibani este preocupată de faptul că reducerea cheltuielilor afectează calitatea serviciilor medicale. Ea a constatat că lipsa serviciului de Radiologie pe schimbul al treilea îngreunează activitatea medicilor din gardă, care trebuie să acţioneze ca în vremurile de demult pentru a reuşi să investigheze un traumatism. Încărcătura socială a unui traumatism şi a urmărilor lui îi determină pe medici să solicite trimiterea majorităţii cazurilor prezentate în serviciul de gardă după ora 20 către Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu. Medicii motreni nu greşesc, pentru că pacienţii au dreptul prin lege la tratamente egale. În consecinţă, pentru o radiografie pacienţii ajung la Spitalul Judeţean de Urgenţă. O altă preocupare a managerului Camelia Khraibani este funcţionarea laboratorului pe schimbul doi în zilele de sâmbătă şi duminică, fiindcă în ciuda tuturor greutăţilor materiale, ea va dispune o cercetare cu privire la acoperirea acestor servicii în regim de permanenţă. Khraibani a declarat: „legea ne oblică să dublăm personalul din bucătării şi este normal, pentru că se lucrează cu greutăţi mari, care pot produce accidente, întrucât manipularea oalelor şi a cratiteţelor pline cu mâncare pentru un spital întreg nu e treabă uşoară; aceeaşi lege ne obligă să dublăm paza la poartă, dar nu ne spune nimic despre asigurarea condiţiilor medicale optime şi mai ales a serviciilor. Tocmai de aceea, cred că indiferent de costuri, serviciile medicale trebuie să primeze şi voi încerca să le acopăr”. În spitalele mici penuria de medici este dictată de faptul că politicile guvernamentale nu presupun măsuri pentru salarizări corespunzătoare şi nici motivări compensatorii ca în ţările civilizate, adică locuinţe, autoturism şi telefon de serviciu, ingrediente pe care firmele mari le folosesc deja şi în România pentru angajaţii valoroşi.
Minodora Sucea
