Ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, i-a oferit gorjencei Constantina Diță o diplomă de merit pentru întreaga carieră. ,,Marii campioni ai sportului românesc merită recunoaștere, apreciere și recunoștință. Doamna Constantina Diță este o mare valoare și un reper de performanță, iar eu am fost onorat să o felicit pentru tot ceea ce a realizat în sport și pentru sport”, a declarat ministrul. ,,Pentru mine, primirea diplomei de merit în urma activității sportive a fost neașteptată și foarte plăcută. Îi mulțumesc Domnului Ministru Eduard Carol Novak pentru acest premiu! Sunt onorată și motivată să sprijin atletismul românesc. Atletismul românesc are nevoie să redevină ambasador internațional. Am revenit în România să ofer, nu să iau. Intenționez să mă implic cu toate resursele mele: efort, experiență, contacte internaționale”, a replicat fosta campioană olimpică, care va candida pentru șefia Federației Române de Atletism. Constantina Diță-Tomescu s-a născut pe 23 ianuarie 1970, în localitatea Turburea, județul Gorj. A început atletismul la clubul Pandurii Târgu Jiu. În 2004, pe când avea 34 de ani, gorjeanca a cucerit prima ei medalie mondială: bronz la semimaraton, la competiția desfășurată la New Delhi. În 2005, Constantina a cucerit aurul la mondialele de semimaraton de la Edmonton și argintul la mondialul de maraton de la Helsinki. Tot în 2005, atleta a câștigat maratonul de la Chicago, fiind cronometrată cu 2h:21m:30s, cea mai bună performanță a carierei. În 2008, a înregistrat cel mai important rezultat: aur la Jocurile Olimpice de la Beijing. Performanța Constantinei Diță-Tomescu din 2008 a fost, din nefericire, ultima de acest gen a atletismului românesc. A intrat astfel într-o companie selectă alături de Doina Melinte, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Iolanda Balaș, Viorica Viscopoleanu, Anișoara Cușmir-Stanciu, Lia Manoliu, Mihaela Peneș și Maricica. Constantina Diță a enumerat și obiectivele pe care le are dacă va câștiga șefia FRA. ,,Primul lucru ar fi baza ‘Iolanda Balaş Soter’ din capitală, pentru că nu aveam un stadion internațional omologat. Apoi, aş crea, pentru sportivi şi antrenori, loturi lărgite pentru cantonamente. Al treilea obiectiv este refacerea bazelor sportive din ţară. În ultimii ani, s-au făcut favoritisme în atletismul românesc. Cu o echipă bună, cu comunicare şi transparenţă în FRA, eu spun că se pot face lucruri foarte frumoase. Putem aduce performanţa înapoi”.
Cătălin Pasăre
