În ,,Umbra victoriei’’, Victor Suvorov afirmă: ,,Spre sfârşitul istoriei sale Uniunea Sovietică a rămas fără eroi. Toţi conducătorii Uniunii Sovietice, fără excepţie, s-au dovedit o bandă de criminali şi de ticăloşi ‘’.
Invers stau lucrurile în ceea ce-l priveşte pe Mihai Popescu din Pitești, președintele Asociației Păuliș, cetăţean de onoare în trei comune: Mărgineni, Argeş; Ghioroc şi Păuliş, Arad. Trecerea timpului nu-i adaugă, ca oricărui om viu doar ani, ci şi glorie. Glorie şi lumină se aşterne pe chipul luminat de doi ochi albaştri.
Şi însămânţează, însămânţează şi seminţele cresc, lăstăresc, germinează, încolţesc, răsîncolţesc şi răsgerminează, răsîncolţesc acelaşi sentiment al iubirii de ţară.
…şi numele şi renumele veteranului cresc, cresc. Prin sămânţa cuvintelor acestuia România se umple de glorie şi de iubire de ţară căci aici, la Păuliş, de-a lungul a 50 din cei 74 de ani din 1944, a vorbit continuu despre ,,Detașamentul Păuliș’’.
Şi în 2018 Mihai Popescu a povestit evenimentele trăite de el ca elev-sergent de numai 21 de ani, în acele zile cumplite ale ,,Detașamentului Păuliș’’. Elevii școlii militare și-au dus la îndeplinire misiunea apărării ţării însă, cu sacrificiul vieții. Paginile de istorie și mărturiile veteranilor în viață, Popescu Mihai şi Osman Bebe, confirmă faptul că ostașii români, sub deviza: „nici pe aici nu se trece!”, au rezistat eroic timp de șapte zile fatidice unui inamic mult superior atât ca număr, cât și ca tehnică de luptă, până la sosirea întăririlor. ,,Aşteptam ora H… care n-a mai venit pentru că în teatrul de operații marile unități românești i-au determinat pe inamici să se retragă.’’, ne spune Popescu Mihai, veteranul nostru. Tinerii elevi ai școlii de subofițeri au plătit cu sânge oprirea invaziei inamicului în cele şapte zile. În această bătălie, detașamentului de tineri s-au alăturat 569 soldați din Regimentul 96 infanterie, 360 soldați din Divizionul 61 Artilerie grea și 124 de ofițeri și subofițeri.
Iată bilanţul pierderilor: 10 ofițeri, 10 subofițeri, 148 elevi și 209 soldați. Printre eroii acestui Detașament se află și zece elevi sergenți din Județul Gorj: Bălescu Păun din Mătăsari, Militaru Nicolae din Bălești și Plopșoreanu Apostol din Plopșoru, toți trei din Comp. 5, uciși în prima zi de luptă (13 sept.), Ecobescu Ion din Baia de Fier, Comp. 7, ucis la 14 sept., Stamatoiu Gheorghe din Bălești, Comp. 1, Motea Petre din Vărsături și Motreanu Ion din Brănești, amândoi din Comp. 6 au căzut la datorie în 15 sept., a patra zi, pe 16 sept a dat jertfa supremă și Bobei Ion din Ciuperceni, Comp. 7, iar ultimii doi eroi gorjeni au fost Băbălău Alexandru din Brănești, Comp. 2, și Cașotă Grigore din Bălănești, Comp. 1. Printre cei aproximativ 80 de gorjeni care au făcut parte din acest detașament cinci supraviețuitori au fost din Târgu-Jiu: Ionescu G. Vasile, Gîlcă C. Grigore și Ungureanu D. Ioan din Vădeni, Renghea G. Ioan din Petrești și Cruceru I. Ilie din Târgu-Jiu.
Lupta de la Păuliș, această luptă de pe valea Mureșului din 13-20 septembrie 1944 pe linia de front Cladova-Păuliș-Miniș-Ghioroc-Cuvin, între trupe ale Axei – aflate în atac și trupe ale Armatei Române– aflate în apărare, a fost descrisă şi explicată generaţiilor următoare ca o pildă de ,,aşa nu şi aşa da!’’ în cărţi de către pasionaţi de istorie.
În lume există patru Şcoli militare care au participat efectiv la război. Acestea sunt: École Spéciale Militaire de Saint-Cyr, Franţa; Colegiul Regal de Artilerie şi Academia Militară Alcazar din Segovia, Spania; Stalingrad din Rusia.
La Libération of France în 1944, școala a fost reunită sub comanda generalului de Lattre de Tassigny și s-a stabilit în tabăra militară din Coëtquidan, Morbihan, pentru că “ vieux bahut “ (vechea școală) a fost grav afectată de un bombardament aliat în timpul campaniei Libération. École Spéciale Militaire de Saint-Cyr a rămas acolo până în prezent.
Academia militară de mare valoare din Castelul Alcazar din Segovia (adevărată capodoperă arhitecturală, un simbol al Spaniei şi cu siguranţă, unul dintre cele mai frumoase castele din întreaga lume). Istoria turbulentă a regatului spaniol a dus la construirea a peste 2.500 de castele … Alcazar, căci acesta-i este numele, a fost construit, iniţial, cu rol de … palat regal, închisoare, Colegiu Regal de Artilerie şi academie militară. Alcazarul din Segovia, ca multe alte fortificaţii din Spania, castelul ministrului de război, s-a transformat în academie militară.
Istoria Stalingradului şi mobilizarea ruşilor sunt cunoscute. Din discuţia cu domnul Popescu Mihai am aflat şi despre cărţile scrise despre eveniment (unele dintre acestea).
Petrică Tănăsescu a scris, o carte intitulată „Zborul ciocîrliei. Eroul căpitan Ioan Fătu”, dedicată memoriei căpitanului erou Ioan Fătu, care a fost publicată în 1978 de Editura Militară din București.
Ocneriu Dorin a publicat articolul ,, Cinstire eroilor Detașamentului Păuliș” în Revista Forțelor Terestre, Nr. 4/ 2013, col. dr. Leonida Loghin, col. Aurel Lupășteanu, şi col. dr.Constantin Ucrain au publicat ,, Bărbați ai datoriei: 23 august 1944 – 12 mai 1945. Mic dicționar’’ la Editura Militară, București în 1985.
Susan Dumitru a publicat la Ed. Dacia; Cluj-Napoca în 1989 cartea ,,Cel mai greu examen: Păuliș – 1944’’, Andreiță Ion a scris „Păuliș, Memoria Oltului și a Romanaților’’, Neamțu, Gheorghe, Neamțu, Gelu şi Fărcaș Ananie au scris ,,Fapte de arme în marșul spre Vest: România în al Doilea Război Mondial: pe bază de documente inedite’’ la Ed. Argonaut; Cluj-Napoca; 2003, Dumitru Susan ,, Examen la Păuliș, Deva, 1995.
Mai sunt Ion Mureşan şi enumerarea veteranului ar fi putut continua.
S-au scris şi se vor mai scrie cărţi despre această pagină de istorie românească reeditată de patru ori în istoria omenirii din toate timpurile. Este vorba de participarea direct la război a celor patru şcoli militare despre care am vorbit. Ca lecţia de istorie predată nouă pe viu la Păuliş datorită familiei Ionescu Bebe şi Viorica, urmaşi ai lui Vasile Ionescu, participantul la această luptă, nu va mai fi nimic deasupra.
..şi totuşi, din soarele acestei victorii:
Pe copii la sînul vostru, alinaţi-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu farmec al eroilor avânt!
Învăţaţi-i, mame, dragostea de ţară… restul o să vie de la sine-apoi. Şi-au să se-mplinească visurile toate ce le-aţi pus într-înşii, Mame scumpe, voi!
Dr. ec. Stolojanu Victoria
