Din istoria Târgului de odinioară

144

casa maldarascu (3)Frumuseţea oraşului Târgu–Jiu a fost uitată o dată cu trecerea timpului şi demolarea unora dintre clădirile vechi.

Cel mai rău este, însă, că şi cele care încă mai există sunt pierdute în negura vremii şi nimeni nu se mai întreabă ce este cu ele şi ce poveste au.

Puţinele clădiri vechi ce se mai păstrează în oraşul de pe Jiu se pierd în amintirea celor mai vârstnici şi în nepăsarea celor tineri. De o frumuseţe de netăgăduit, unele dintre ele se află într-o stare destul de avansată de degradare iar altele sunt restaurate pentru a servi în cu totul alte scopuri decât culturale. Din păcate uitarea şi nepăsarea nu sunt caracteristice doar oamenilor simpli ci şi celor care au puterea de a schimba ceva din soarta acestor monumente. casa maldarascu (4)Foarte multe dintre clădirile vechi au fost demolate, faţa oraşului schimbându-se mult în ultimele zeci de ani. De multe ori se întâmplă să trecem pe lângă ziduri care se află aici poate de sute de ani şi care, dacă ar putea, ar povesti despre vremuri demult apuse.
Casa Măldărăscu
Una dintre clădirile cu o poveste fascinantă şi care, de-a lungul vremii, au adăpostit evenimente importante pentru Târgu–Jiu este Casa Măldărăscu, de pe strada Tudor Vladimirescu, fosta Cale Domnească. Aflată lângă clădirea Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu–Jiu, Casa Măldărăscu a devenit, în prezent, sediul Fundaţiei „Ecaterina Teodoroiu”.
În această casă a funcţionat, începând cu 18 aprilie 1832, Şcoala Naţională de la Târgu–Jiu, sub conducerea lui Constantin Stanciovici – Brănişteanu şi tot aici s-a jucat şi prima piesă de teatru în limba română din Târgu–Jiu, şi anume piesa „Regulus” de Josef Heinrich von Collin. Acest spectacol a fost pregătit de profesorul Stancovici – Brănişteanu, împreună cu elevii săi.
O istorie amplă şi, uneori, însângerată
Tot în această casă, după revoluţia lui Tudor Vladimirescu, s-a mutat reprezentantul turcilor, urmând o perioadă de prigonire. Toţi cei care aveau duşmani în vremea respectivă se duceau la acesta şi îşi pârau duşmanii, în aşa fel încât în pridvor exista o piramidă de capete, potrivit lui Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Casa are, astfel, în istoria sa, atât o perioadă sângeroasă cât şi una frumoasă, pe vremea când aparţinea pităresei Uţa Măldărăscu.
Destinaţii multiple, de-a lungul vremii
De-a lungul timpului în această casă a funcţionat, o perioadă, miliţia, a fost sediul UTM iar în ultimele decenii ale secolului XX a adăpostit Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Şcoala Populară de Artă Târgu–Jiu. În prezent, aici se află Fundaţia „Ecaterina Teodoroiu”, iar în două dintre spaţii chiar şi un restaurant şi o sală de gimnastică. Ce este de apreciat, însă, este faptul că, la ora actuală, Casa Măldărăscu este una dintre puţinele clădiri vechi ce se află într-o stare atât de bună, fiind renovată şi îngrijită.
Dorina CIOPLEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here