Dezastrul social din Colonia ACH Gureni

166

Ceea ce am văzut la sfârşitul anului trecut în Colonia ACH Gureni întrece orice închipuire. La o şedinţă a Consiliului Local al comunei Peştişani, când a fost schimbat administratorul SC UTIL-BONUS SRL Peştişani, Jr. Silvestru Tivig, îl cunoscusem pe liderul comunităţii Coloniei ACH Gureni, fostul pensionar, acum fără pensie, Cornel Jancă. Dar să-l ascultăm, fotografiile grăind singure. Nu voi izbuti să redau, în primul episod, toate necazurile sociale.

Oamenii stau în barăci rămase fără acoperiş, cei de 14 ani nu au cum să-şi facă buletine de identitate întrucât Primăria Peştişani nu le-a făcut contracte de închiriere. Locuri de muncă nu mai există, iar condiţiile de locuit sunt execrabile. Cum execrabile sunt şi excrementele de la closetele lor ce sunt deversate direct în râul Bistriţa, printr-un şanţ făcut cu excavatorul de administratorul firmei SC UTIL-BONUS SRL Peştişani, cu capital în întregime de stat, fiind al primăriei comunei Peştişani. Situaţia nu-i nouă, ci din 2005. Între timp, fosa septică a rămas pe terenul vândut de primărie firmei SUCCES şi pe ea tronează câteva grămezi de pietriş. Numai Asociaţiei de locatari „Valea Bistriţei” Gureni nu le-a fost permisă cumpărarea aşa-ziselor apartamente în care îşi duc nenorocita viaţă cei dezrădăcinaţi. Printre câini fără stăpân, gunoaie şi tot felul de resturi ale fostului şantier – inclusiv cabine de autocamioane ROMAN ori DAC -, cu apă nepotabilă de la conductă, într-o cumplită mizerie îşi duc amărâta viaţă foşti şantierişti dar şi oameni fără căpătâi.

Dezrădăcinatul Jantă, din Bicaz judeţul Neamţ
Prin anul 1986, când moldoveanul Cornel Jancă sosise plin de încredere şi de entuziasm să-şi câştige pâinea pe şantierul hidrocentralei Cerna-Motru-Tismana. Şi-a stabilit locul de muncă şi de şedere pe şantierul ACH Gureni. Se lucra la barajul Clocotici şi la acela din anrocamente – Vâja. Apoi a trudit la uzină. Şi-a întemeiat o familie, prima fetiţă i-a decedat, şi mai are o fetiţă în clasa a IX-a, la Liceul Tehnologic „C. Brâncuşi” Peştişani, şi alta în clasa a II-a. Dacă nu i-ar munci soţia prin Italia nu ar avea cu ce să-şi întreţină familia. Şi nici pe el, operat la coloană, pensionat medical şi rămas fără pensie, graţie unei Comisii de expertiză medicală neghioabă din Târgu-Jiu. Acolo sus, îmi spune, în munte a mai existat o colonie, între timp, dispărută. De la colonia din munte făceau 6 copii naveta la şcoală, pe jos. Şi, normal, mai întârziau, ajungeau pe la ora 8,30-9, că nu avea primăria microbuz ca acum.

Cu apă nepotabilă, la robinet!
Dezastrul ecologic început pe vremea lui Ceauşescu n-a contat. Pentru că apa râului Bistriţa a fost şi este acumulată într-un baraj şi dusă de acolo, printr-un tunel lung de 10 kilometri, tocmai la hidrocentrala Tismana. Normal, vegetaţia a avut de suferit şi pânza freatică la fel. În tot satul Gureni nu există decât două fântâni. Numai că dacă oamenii din sat îşi iau apa potabilă din tot felul de izvoare naturale, apa fiind curată ca lacrima, în Colonia ACH Gureni se foloseşte apa de la conductă. O apă nepotabilă. Pe care locatarii o beau, neavând încotro. Peste drumul Gureni-Peştişani, Nicu Isac are o singură fântână, pe care oamenii necăjiţi din Colonia ACH Gureni au zlăit-o şi se alimentează de acolo. Atâta vreme cât bătrânul silvicultor ing. Ion Isac le va da voie!

Am venit singur, am rămas cu necazurile
La vremea sosirii, cu tinereţea şi forţa braţelor dar şi a minţii – calificându-se în mai multe meserii ce nu le mai poate practica – şi la Colonia de la baraje, dar şi la actuala Colonie ACH Gureni – lăsată de Hidroconstrucţia, condusă de directorul ing. Romeo Sălişte – în proprietatea Primăriei Peştişani gratis, în anul 2005 nu se puteau gândi la ce jale va fi în 2013! Pur şi simplu este o Vale a Plângerii, aşa după cum vă veţi convinge din episoadele următoare. (Va urma)
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here