În calitate de partener în cadrul proiectului ”Persoane private de libertate, în slujba protecţiei mediului înconjurător, pentru creşterea competitivităţii şi a atractivităţii teritoriilor”, Penitenciarul Târgu-Jiu a organizat săptămâna trecută două întâlniri interactive între 59 de elevi şi cadre didactice de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” şi Grupul Şcolar Transport Auto „Traian Vuia” şi 46 de persoane private de libertate.
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, iar cele două întâlniri au avut loc la sediul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Târgu-Jiu. În cadrul întâlnirilor au fost abordate discuţii ce au avut ca subiect evoluţia fenomenului violenţei în şcoli şi prevenirea delincvenţei juvenile. Persoanele private de libertate au vorbit deschis despre cauzele care au dus ca acestea să execute pedepse privative de libertate, influenţa anturajului şi consecinţele asupra lor şi a familiilor lor. De asemenea, au atras atenţia asupra comportamentelor deviante, a absenteismului şi abandonului şcolar, consumului de alcool şi droguri.
Serviciul educativ de prevenirea delincvenţei juvenile s-a făcut sub coordonarea educatorilor şi psihologilor din cadrul penitenciarului în sprijinul elevilor şi cadrelor didactice, scopul principal fiind diminuarea riscului infracţional şi victimal în rândul minorilor, precum şi asumarea răspunderii pentru fapta proprie.
Recrutări în slujba penitenciarelor
La sfârşitul acţiunilor, elevilor le-a fost prezentată şi oferta de formare profesională, respectiv agent şi ofiţer de penitenciare, condiţiile de admitere la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciar de la Târgu Ocna şi Academia de Poliţie”Al. I. Cuza”.
Desfăşurarea acestui gen de activităţi contribuie la schimbarea atitudinii şi mentalităţii din comunitate în legătură cu persoanele private de libertate, a posibilităţii de reintegrare în societate, precum şi exersarea capacităţilor de cooperare şi colaborare cu membri ai comunităţii.
Izabella Molnar
