Membrii comunităţii novăcene au dat dovadă, ieri, încă odată de spirit nemţesc, în Sfânta Duminică, la “unşpe fix” şi-au dat întâlnire la Liceul Teoretic din Novaci spre a înfăptui lansarea Monografiei care, prin relizarea ei, vine să evidenţieze două mari personalităţi ale locului, de-o parte aflându-se subiectul cărţii – Dumitru Brezulescu, iar pe de alta autorul acesteia Gheorghe Ciorogaru.
Dovadă că, în unele cazuri, istoria mai poate capta interesul oamenilor, chiar şi în vremuri de “restrişte” ca cele de azi, Amfiteatrul liceului amintit s-a umplut de auditoriu conştient că documentul cu pricina, monografia, reprezintă, până la urmă un act de identificare pe cărarea timpului, a locului şi omului, în spirit şi faptă, în faţa posibilei uitări. Iar “toate astea s-au putut întâmpla pentru că un mare economist s-a aplecat asupra celui care prefigurează, prin opera sa, destinul naţional al acestui proiect denumit în presa vremii Minunea de la Novaci, modernizarea localităţii, Dumitru Brezulescu fiind considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul acestui centru social, economic şi cultural din nord-estul Gorjului”, aşa cum a precizat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, instituţie la editura căreia a apărut monografia.
La evenimentul moderat de Adelin Ungureanu, au participat membri ai administraţiei Novaciului, personalităţi locale, dascăli şi invitaţi din domeniul învăţământului universitar şi din cel al culturii gorjeneşti, printre care s-au regăsit – viceprimarul Ion Manta, prof. Bondoc Dumitru, Gheorghe Todea, preşedintele Obştei Banca Gilortul Gheorghe Fârlan, instituţie care a suportat costurile tipografice, prof. univ. Moise Bojincă, prof. univ. Ion Mocioi, prof. univ. Ion Manta, ing Gheorghe Cuţuliga, prof. Ion Cepoi şi de asemena Ion Ciorogaru, fiul autorului. În alocuţiunile rostite s-a amintit despre importanţa capitală a eforturilor depuse de Dumitru Brezulescu, care prin iniţierea proprietătii în devălmăşie şi introducerea spiritului cooperatist în Novaci, în veacul al XIX-lea, a condus la începerea unui alt stadiu de dezvoltare a zonei, similar pe undeva celui din Danemarca acelor timpuri.
Au fost evidenţiate, bineînţeles, munca şi priceperea depuse de Gheorghe Ciorogaru, fiu al Novaciului, un intelectual de rasă cu studii universitare în Germania, doctorat obţinut la Heidelberg, studii în economie, filosofie şi drept, ajuns, datorită scării diferite de valori a regimului politic trecut, contabil la Întreprinderea Forestieră din Novaci. A fost repusă problema inexistenţei în această urbe a unui muzeu în care să se regăsească pe lângă elementele de tradiţie şi de istorie şi toate documentele, încă existente, relevatoare oameni şi destine puse în slujba comunităţii, ce au valorizat într-un fel sau altul viitorul Novaciului.
Viorel Surdoiu
