Cred că cel mai potrivit la aniversarea unui ziar este să evoci sensul mass media și să verifici prin istoria acelui ziar întruchiparea sensului. Mă refer în acest cuvânt de salut la acest sens, lăsând întruchiparea lui în seama relatărilor pe care la asemenea ocazie le face Redacția ziarului. Știm prea bine că presa, incluzând ceea ce ea și-a adăugat cu timpul – radio-ul, televiziunea, internetul, mediile sociale, devenind mass media – are deja o istorie de cotituri. Am arătat detaliat în alt loc (A.Marga, Sensul mass media, 2024), că s-au produs schimbări în toate direcțiile – sporirea volumului informațiilor, mărirea suprafeței și a vitezei obținerii lor, viteza și organizarea obținerii lor, extinderea adresării, mărirea șanselor de dialog și multilog în societate. Explicația este, așa cum ne arată cercetări de referință și cum am scris deja în alte analize, că societatea bazată pe libertăți individuale, genuin liberală, dar și mass media s-au schimbat odată cu procese caracteristice modernității târzii: erodarea micii proprietăți și a grupului social al micilor producători, pe umerii căruia s-au clădit împreună democrația liberală, cultivarea interesului public și suveranitatea statală; declinul sferei publice a vieții în societate odată cu concentrările de putere economică în mâini mai puține; adjudecarea de mari unități ale presei și privatizarea lor de persoane cu considerabilă forță financiară; transformarea mass media în industrie profitabilă, odată cu lărgirea pieței și sporirea importanței reclamei. Și sfera media a ajuns astfel să fie dominată de mari interese economice și financiare și, corelat, de schimbări în statutul jurnalistului. Angajarea și activitatea tuturor celor implicații sunt privite tot mai direct pe linia profitului întreprinderii, înainte de orice. Oarecum în același timp, așa cum a arătat, printr-o examinare statistică, un cercetător italo-american, folositorul de informații este interesat tot mai mult de ceea ce incită. Epoca „post-adevărului” s-a deschis pe față, „fake news”-urile devenind parte a vieții actuale. În această situație, jurnalistul are de luat decizii deloc ușoare între a deveni un simplu funcționar și a se exprima pe sine. El nu are cum să se exprime pe sine fără o atitudine într-un anumit înțeles exemplară, poate eroică. Îmi stăruie în minte personalitatea lui Frank Schirrmacher, regretatul editor al ziarului conservator „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, și inițiator al proiectului unei analize a realităților din punctul de vedere al valorii autonomie de gândire. Când, pentru atitudinea sa oarecum nonconformistă, a fost întrebat, „resimțiți ca o ofensă să fiți desemnat astăzi de stânga?”, Frank Schirrmacher a răspuns: „Ofensă? Nicidecum. Nici nu găsesc că m-am schimbat. Eu sunt ca toți ceilalți martor la o gândire care duce cu necesitate la privatizarea câștigurilor și la socializarea datoriilor” (Apud Jakob Augstein, Hrsg., Reclaim autonomy. Selbstermächtigung in der digitalen Weltordnung, Suhhkamp, Frankfurt am Main, 2017, p.9). În alte cuvinte, trăim în societăți în care se privatizează câștigurile în timp ce se socializează datoriile! Și în care jurnalistul este chemat să aibă o opinie proprie, care să conteze în viața publică a comunității sale! Dar câte conștiințe, din indiferent din care domeniu de activitate, au ajuns să ia în seamă această corelație a timpului nostru între privatizarea câștigurilor și socializarea eforturilor și să o abordeze? Câți dintre jurnaliști sunt gata să o observe? Dar și dacă ar fi mulți, nu este destul, căci chestiunea nu mai este doar de atitudine a jurnalistului, ci și de orientare a instituțiilor media. Opinia mea este că prima datorie a celui care reflectează asupra mass media este să le reactualizeze sensul. În mod firesc, acesta a fost mai evident la începuturi și a avut două laturi: informarea publicului asupra a ceea ce interesează viața și activitatea oamenilor și întreținerea unei dezbateri asupra chestiunilor de interes public, soldată cu ameliorări ale condițiilor de viață din jur. Fapt este că nu mai poți înțelege societatea de azi fără media. „Ești mediatizat, deci exiști”, s-ar putea spune! Dar nu poți înțelege nici sensul mass media fără a lua în seamă societatea de azi. Mă limitez să subliniez că mass media au fost concepute de la origine ca mijloace de promovare a rațiunii în viața socială. Iar această concepere redevine, din multe cauze și motive, tot mai necesară și mai actuală. Doresc din toată inima principalei publicații a Târgu Jiului să fie mereu la înălțimea acestui imperativ! La mulți ani!
Andrei Marga
