Motto:
„Gramatica, regină peste învăţaţi şi regi, ce ştie să-şi impună eternele ei legi.”
Mollière
„Gramatica nu e o fată oarecare pe care o întâlneşti la colţ de stradă.E o femeie pe care o iei de nevastă şi o păstrezi toată viaţa.” – Ileana Vulpescu
Înainte de toate, venim cu precizarea că am recurs la prezentul demers, în urma observării pe micul ecran scrierea incorectă „se auto-laudă” (corect: „se autolaudă”, ,,se autocaracterizează”), cu referire la discursul recent al președintelui Donald Trump. „Auto” este un prefixoid. Spre deosebire de prefixe, prefixoidele, în limba de origine din care provin (greaca veche, latină, o limbă romanică) sunt cuvinte independente. De asemenea, în domeniul științei și al tehnicii se folosesc termeni internaționali cu ajutorul acestor segmente (prefixoide) antepuse, provenite din greacă, latină, o limbă romanică, mai ales franceza.
În „Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române”, ediția a treia și ultima, DOOM3, pagina 142, autorii vin cu o clarificare privitoare la unele opinii potrivit cărora prefixoidele nu se încadrează strict în derivare, fiind consdierate elemente de compunere, așa cum apar în „Dicționarul explicativ al limbii române” (DEX), ultima ediție. Tot în DOOM3, autorii fac distincția dintre prefixoidele neologice si cele arhaizante, ieșite din uz.
În continuare, prezentăm principalele pseudoprefixe neologice, cu explicațiile necesare:
„aero-”(grecesc), privitor la aer și aviație: „aeropurtat”, „aerogară”, „aeronavă”;
„agro- ”(romanic, francez): „agroalimentar”, „agroindustrial”;
„auto-” (grecesc), propriu, de la sine, prin sine: „autocaracterizare”, „autobiografie”, „autoadministrare”, „autoaccidentare” (apare pentru prima dată în DOOM3);
„auto-” (romanic), care se referă la automobil: „autocar”, „autocamion”, „autostradă”;
„bio-” (grecesc), care privește viața: „biografie”, „biologie”, „biopsie”, „biosferă”;
„electro-”(romanic, francez): „electrocardiogramă”, „electrocasnic”, „electrotehnică”;
„geo-”(grecesc), care privește pământul: „geografie”, „geologie”, „geofizică”, „geodezie”;
„hemo-”(grecesc), referitor la sânge: „hemoglobină”, „hemoptizie”;
„hipo-”(romanic), mic, mică: „hipotensiune”;
„hipo-”(romanic), referitor la cai: „hipodrom”, „hipologie”, „hipotracțiune”;
„hidro-”(grecesc), referitor la apă: „hidrofor”, „hidrocentrală”;
„homo-” (identic): „homomorf”, „homocentric”, ,,homosexual”;
„iso-”, pronunțat „izo”(grecesc) echivalent: „izoglosă”, „izomorfism”;
„macro-” (grecesc): „macrocosm”, „macrocefalie”, „macromoleculă”;
„micro-” (grecesc): „microcosm”, „microbiologie”;
„mono-” (grecesc), unul singur, corespunde lui „uni-”(latinesc): „monocultură”, „monofazic”, „monoftong”, „unicelular”, „unicolor”, „unicameral”;
„multi-”(latinesc), mulți, multe: „mutlicelular”, „multiform”;
„poli-”(grecesc), mulți, multe: „politehnică”, „poligamie”, „polisemie” și corespunde lui “multi-” (latinesc): „multicelular”, „multimilionar”, „multimiliardar”;
„pseudo-”(grecesc), fals; „pseudoprefix”, „pseudoștiință”;
„radio-”(romanic, francez); „radiodifuziune”, „radioreportaj”, „radiojurnal”, „radiotehnică”;
„tele-”(grecesc),departe: „televizor”, „telescop”, „telegraf”, „teleconferință”, „teleconsultație” (introdus pentru prima dată în DOOM3);
„zoo-”(grecesc), privitor la animale: „zoologie”, „zootehnician”.
Alte prefixoide: „acva-”, „filo-”, „gastro-”, „demi-”, „semi-”, „socio-”, etc.
Autorii DOOM3 prezintă și formații cu prefixoide vechi plus baze inexistente în limba română actuală: „bașbuzuc” (ostaș turc) și „pravoslavnic” (protopop).
După cum observăm, în majoritatea cazurilor, cu foarte puține excepții, formațiile cu prefixoide se scriu într-un singur cuvânt. Se scriu separat prefixoidele redevenite cuvinte (adjective invariabile, adverbe, prepoziții, substantive): „El întotdeauna a votat anti.” (contra); „El este hipertensiv, iar ea hipo.”; „Un vot anti a primit și din partea mea”. „Este o mâncare super.” „Alimentația bio este recomandabilă.”
Formațiile cu prefixoide vechi plus substantive atestate și în limba romănă actuală, chiar dacă numai în istorisme, se scriu cu cratimă: „baș-boier”(boier mare), „baș-caimacan”, „baș-ciohodar”, „treti-logofăt” (al treilea în rang), „vel-spătar” (mare), „vtori-stolnic” (al doilea în rang), ranguri boierești întâlnite în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova.
Deoarece, în presă, continuă să existe eroarea semantică a termenului de „scriitor”, revenim asupra semantismului acestui concept. Termenul derivă de la „a scrie” plus sufixul „-tor” (latină „scribere”). Conceptul de „scriitor” reprezintă o persoană care creează opere literare în versuri sau proză, prin urmare în sfera semantică a acestuia intră și poeții și prozatorii. Poetul este un scriitor de poezii, iar prozatorul este un scriitor de proză. Eroarea constă în a considera o identitate semantică între scriitor și prozator.
Incorect: Natura a fost și este un izvor de inspirație pentru scriitori și poeți. Corect: Natura a fost și este un izvor de inspirație pentru scriitori. Natura a fost și este un izvor de inspirație pentru poeți și prozatori (scriitori).
Dicționarul apărut sub coordonarea lui Mircea Zaciu, Editura Științifică și Enciclopedică, Bucuresti, 1978, are ca titlu „Scriitori români”, nu „Scriitori și poeți”
Conceptul de „autor” conține o sferă semantică mult mai extinsă decât cel de ,,scriitor”. Autorul este o persoană care creează o operă literară (scriitor), artistică (muzică, pictură, sculptură), științifică, publicistică și memorialistică. Este o persoană care practică actul scrisului.
Am rămas stupefiat, oripilat, să constat că sunt oameni politici, chiar lideri de partide care nu cunosc sensul sintagmei „lovitură de stat”. Ce aberație şi ce cultură politică să consideri invalidarea argumentată a unor candidați de către CCR sau BEC o lovitură de stat?!… Un regim politic aflat la putere nu poate să-și dea sieși o lovitură de stat. Lovitura de stat este o acțiune rapidă urmărind răsturnarea regimului politic existent la putere și preluarea, prin forță, a puterii politice de stat de către grupuri de oameni (DEX). Se pare că Parchetul are în anchetă plănuirea unei astfel de lovituri de stat.
Ar fi bine să ia aminte politicienii spusele unui reputat om politic român, Petre Carp: „Omul politic serios (mai ales un lider de partid) are inima pentru el și minte pentru toți”.
În subsidiar, prezentăm câteva observații pertinente. Te-apucă râs-plânsul când te gândești la ce fel de oameni au ales românii, fără a generaliza, într-un parlament împestrițat și supradimensionat, deși românii au votat un referendum pentru reducerea la 300 de parlamentari, validat de Curtea Constituțională. După opinia noastră, nu trebuie aruncată anatema numai asupra guvernului în funcție, ci asupra tuturor guvernelor postdecembriste și îndeosebi asupra acelora în timpul cărora s-a făcut privatizarea, cu grave consecințe, ducând la dezindustrializarea României și la emigrarea forței active de muncă. Amestecul în treburile Justiției, de la vârf, așa cum își propune un viitor potențial candidat la președinție este impardonabil. Este un atac la independența Justiției.
Politică nu se face cu injurii, atac la persoană, ameninţări, violenţă, cu anarhie, ci cu proiecte pentru ţară, pentru că numai în felul acesta se atrage electoratul.
Constantin E. Ungureanu
