Cum a trecut timpul! Aș pleca în căutarea lui, dar nefiind, pentru mine pierdut – ca pentru Marcel Proust – nu e cazul; nu-i nevoie, întrucât cele 27 de ediții au fost de neuitat, au fost de neuitat, au fost chiar strălucite. Mari maeștri ai literaturii române contemporane, de ieri, de azi, au fost încununați cu laurii unui binemeritat triumf. Să-i amintesc pe câțiva din ei – și le rostesc numele mai întâi celor care au plecat dincolo, adică în eternitatea care, pentru ei, n-a murit: Ion Horea, Radu Cârneci, Anghel Dumbrăveanu, Petre Ghelmez, George Țărnea, Barbu Cioculescu, Ilie Constantin, Ioana Dinulescu, Mircea Braga, Valentin Tașcu, Mircea Tomuș, Alex Ștefănescu.
Dintre cei în viață încă, au cinstit mirabilele „seri brădicenene”, poate cei mai importanți scriitori români, aflați la vârsta clasicizării glorioase: Mircea Bârsilă, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Ion Vartic, Paul Aretzu, Marian Drăghici, Adrian Dinu Rachieru, Șerban Foarță, Mircea Petean, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Ovidiu Genaru, Daniel Cristea-Enache, Constantin Cubleșan, Aurel Rău, Aurel Pantea, Gabriel Coșoveanu, Ioan Moldovan, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Aurel Ștefanachi, Marius Ghica.
Le-am dedicat tuturor în 2019 o carte de „sărbătoare duminicală”: „Poetul este un rege și i se cuvine un tron. I. Laureații Marelui Premiu A.N.P. „S.L.B.”: Poeții”, apărută la Editura C.J.C.P.C.T. Gorj, avându-l ca redactor de carte pe scriitorul și mentorul culturii gorjene vreo trei decenii ION CEPOI.
I-am inclus și în „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane a cărei a doua ediție adăugită se lansează pe 6 septembrie 2024, la cea de-a XXVIII-a manifestare anuală a „Serilor la Brădiceni”.
În toamna asta, cei doi laureați pentru „Opera omnia” sunt scriitorii NICOLAE DRAGOȘ și COMAN ȘOVA: două personalități pregnante ale literelor românești. Cel dintâi gorjean de origine din Cleșnești-Glogova (Gorj), născut fiu de țărani și fiind profesor la Liceul „Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbunești între anii 1960-1962. Cel de-al doilea bucureștean, născut pe 18 octombrie 1933 dintr-o familie de loc din Piatra Neamț, a fost coleg la Facultatea de Filologie a Universității din București cu Nicolae Labiș, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu, Nicolae Dragoș. A fost secretar literar al Teatrului „Barbu Delavrancea” din București, secretar general de redacție la „Amfiteatru”, unde a susținut și „poșta redacției” (teatru), alături de Ana Blandiana (poezie), Fănuș Neagu (proză). A publicat piese de teatru și poezie, în 1971 devenind membru al Uniunii Scriitorilor din România; la un an după el a intrat în U.S.R. și Nicolae Dragoș în 1972. A fost redactor șef la revista „Magazin” (România Liberă) și toată viața reporter, cronicar dramatic, eseist, ziarist (publicând o suită de interviuri cu personalități ale vieții științifice), scenarist de film (Ora zero, în regia lui Nicolae Corjos, interpretat de o castă de actori grozavi ca Geo Costiniu, Dan Nuțu, Carmen Galin, Silviu Stănculescu, Horațiu Mălăele, Catrinel Dumitrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Nicu Constantin).
Coman Șova a fost tradus în germană de Ioana Crăciun, iar cartea „Iubirea mea de toate zilele / Die Liebe ist mein Altagskleid a fost scoasă la Editura Neue Literatur în Germania. Ca și lui Nicolae Dragoș, lui Coman Șova i-a apărut la Editura Academiei Române „O sută și una de poezii” în 2019. A fost apoi tradus în engleză (2013, de Ioan Mazilu Crângașu), în spaniolă (de Gabriela Banu) și în franceză (de Ion Roșioru), în 2016; din nou în spaniolă (de Diana Cofsinki) în 2017, în ucraineană (de Volodymyr Danylenko) în 2020 și în rusește (de Lyliya Gazizova) tot în 2020. În 2020, eu am publicat la Tipo Moldova „O introducere în opera poetică a lui Coman Șova”, în colecția Opera Omnia / Dicționar, a cărei a doua ediție adăugită este retipărită de aceeași editură din Iași, condusă de Aurel Ștefanachi, laureatul din 2023 al celei de-a XXVII-a acțiuni a „Serilor la Brădiceni”, ca să se ofere participanților la eveniment, la cea de-a XXVIII-a activitate. Simultan, la Tipo Moldova lui Coman Șova i se publică „Cuvinte de reazem / Uimirea de a fi”, cu o prefață de acad. Mihai Cimpoi și o prefață de acad. Nicolae Dabija, în colecția Opera Omnia / Poezie contemporană, cu un set de Opinii Critice aparținând unor comentatori unul și unul: Nicolae Balotă, Dan C. Mihăilescu; M.N. Rusu, Nicolae Baltag, Ilie Constantin, Dorin Tudoran, Fănuș Băileșteanu, Marian Popa, Dumitru Radu Popa, Alex Ștefănescu, Nichita Danilov, Ion Cristofor, Mircea M. Pop, Florentin Popescu, Adrian Păunescu, Ioan Holban, Cristian Livescu, Ion Popescu-Brădiceni, Teodor Condreanu, Paul Aretzu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu, Farid Hùseyn (Azerbaijan), Volodymyr Danylenko (Uncraina), Liliya Gazizova (Rusia).
Ceilalți doi laureați sunt Mircea Liviu Goga, ziarist, romancier, prozator S.F., poet de spiță rară, situat la interferența dintre neomodernism și postmodernism, oleacă neoromantic, dar, ca să fie treaba treabă, și redactor șef al revistei „Fantastica Magazin”. Și Daniela Brâncuș autoare de poezie (Experiența mea de flutur alb, 1999, volum care a primit premiul de debut al U.S.R., Filiala Craiova); și „Fata cu părul albastru” 2024 (volumul de la „Eikon”), plus „Prințesa Țărm și Val Frumos (la „Ion Creangă”, în 1999).
Ion Popescu-Brădiceni
