Deputatul PSD Gorj, Mihai Weber, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, spune că numai pentru intervenții rapide la monumentele UNESCO românești ar fi nevoie de alocarea a 23 de milioane de lei.
„Am stat de vorbă cu toate consiliile județene pe raza cărora există monumente UNESCO. Este o prăpastie între politicile alocărilor bugetare și nevoile reale ale comunităților! Numai pentru intervenții rapide la monumentele UNESCO românești ar fi nevoie de alocarea a 23 de milioane de lei și am propus acest lucru la Rectificarea Bugetară din 2021. Un pas, poate, pentru a intra pe un drum al normalului, al respectului față de valori, față de trecut, față de lucrurile care ne fac să fim unici în universal. Există soluții? Cu siguranță, da, dar trebuie să dezbrăcăm haina politicianistă!”, susține Weber.
Parlamentarul gorjean spune că a propus ca Legea Bugetului 2022 să nu mai ignore patrimoniul cu valoare universală.
În plus, vrea ca un procent fix din Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii să fie alocat către monumentele UNESCO. „Avem nevoie de spitale, de școli, de drumuri bune, de apă și gaze, avem nevoie de pensii și salarii mai mari. Toate se pot rezolva cu bani europeni, cu fonduri locale sau guvernamentale. Dar sufletul poporului român, istoria și cultura lui, nu mai pot fi reparate! Niciun grant european nu ar mai putea aduce înapoi cetățile dacice din Munții Orăștiei, albastrul de Voroneț sau bisericile de lemn din Maramureș, dacă acestea s-ar pierde! (…) Cred că a venit timpul ca și noi, românii, să acceptăm o schimbare de paradigmă. Să tratăm cultura ca pe un element de dezvoltare locală, ca pe un factor generator de armonie și de bunăstare, nu doar ca pe un consumator de fonduri”, susține deputatul de Gorj. Pe data de 16 noiembrie s-a sărbătorit Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
România are înscrise pe Lista UNESCO opt elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric Sighișoara, ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș, situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.
România are, de asemenea, și șapte elemente înscrise pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul fecioresc din Ardeal, meșteșugul țeserii scoarței și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul).
I.I.
