Complexul Energetic Oltenia trebuie să primească subvenții de stat de 848,6 milioane euro pentru achiziția de certificate CO2 până în 2025 inclusiv, din care 535 milioane euro anul acesta, o majorare de capital de 180 milioane euro din partea acționarului majoritar, garanții de stat pentru contractarea de credite noi de 195,8 milioane euro și iertare de datorii vechi față de stat de peste 251 milioane euro, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență din februarie.
Aceste măsuri sunt posibile după ce, pe 26 ianuarie, Comisia Europeană a anunțat că a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a companiei un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde euro, într-un comunicat în care a dezvăluit și că planul de restructurare al companiei prevede ,,cesionarea până în 2026 a cel puțin 20% din acțiunile deținute de stat”, nota Profit.ro în urmă cu trei luni.
24 de parlamentari așteaptă să li se prezinte Planul de restructurare
Deputatul de Gorj Radu Miruță a declarat că în Parlament a ajuns validarea ordonanței: ,,Noi creăm cadrul legislativ, Guvernul trebuie să dea acești bani”, a spus acesta.
CE Oltenia abia a plătit certificatele de carbon pe anul trecut și iată că acum, de plata certificatelor depinde chiar soarta companiei, după cum precizează parlamentarul.
Radu Miruță: ,,Am votat astăzi (ieri, n.r.) în Comisia de Industrii și Servicii pentru acordarea ajutorului de stat Complexului Energetic Oltenia, însă am fost din nou în situația utilizării unei balanțe: pe un taler avem CEO care dacă nu primește banii de certificate, se închide; pe talerul celălalt avem o gaură neagră în care basculăm bani care se drenează spre alte șanțuri decât interesele complexului.
Niciodată nu s-a reușit rezolvarea celei de-a doua probleme, pentru că prima, injectarea de bani publici, să pună complexul pe picioare. Această buclă trebuie ruptă, iar ,,bolnavului” C.E.O. îi trebuie maximizate șansele la viață. Șanse care nu cresc dacă se tot repetă ce s-a întâmplat de 30 de ani. Nu este admis că temporarele 600 de angajări pare că s-au făcut pe liste: câte 20 de oameni pentru fiecare primar din zonă. Nici măcar suspiciunea nu este normală. Și nici tăcerea autorităților pe un subiect atât de larg propagat. Nu este normal că planul Guvernului prin care sunt dați afară 7000 de oameni până în anul 2025 să fie secret. Mi-a fost acceptată astăzi solicitarea ca din partea întregii comisii care legiferează zona de energie în Camera Deputaților să se transmită o solicitare oficială Guvernului, astfel încât toți cei 24 de parlamentari ai comisiei să primească planul de restructurare ținut departe de ochii lumii”, a scris acesta pe pagina sa de socializare.
Capacitățile alternative trebuie realizate în paralel cu închiderea celor pe cărbune – Guvern
În nota de fundamentare a ordonanței, se arată un lucru foarte interesant, dar care nu a fost pus în practică. Mai mult, la ora actuală, programul de restructurare este la fel de accelerat așa cum s-a convenit inițial. Dar, în paralel cu închiderea capacităților pe cărbune, trebuie realizate cele pe gaze, însă nu s-a realizat nimic: ,,Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producției a crescut până la aproape 35%. (…) În concluziile ultimelor analize de adecvanță 
a Sistemului Energetic Național (denumit în continuare SEN) realizate de CNTEE Transelectrica, în calitate de Operator de Transport și Sistem, s-a evidențiat că <închiderea activității la centralele pe cărbune, corelat cu nerealizarea grupurilor noi preconizate, are impact negativ asupra adecvanței și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa sursei primare pentru centrale electrice ( lipsă vânt/apa) și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a Rețelei Electrice de Transport și astfel SEN nu mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import>”, se mai afirmă în notă.
M.C.H.
