Cercetătorul Zamfir Dejeu, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Național Imaterial, s-a aflat luni, 7 august, în judeţul Gorj, mai exact la Muzeul de la Curtişoara pentru a filma un taraf de lăutari de la Pîrîul de Pripor.
Cercetătorul Zamfir Dejeu este cel care a reuşit să includă în lista UNESCO şi Dansul Fecioresc din Transilvania. Cercetătorul adună filmări, documente și fotografii legate de tarafurile de lăutari din România, în dorința de a le da acestora recunoașterea internațională meritată. Specialistul s-a documentat până în prezent în mai multe localități, pentru a identifica locurile unde încă mai pot fi urmărite aceste tarafuri.
Zece tarafuri la Pîrîul de Pripor
În satul gorjean Pîrîul de Pripor există zece tarafuri. Toate familiile au cel puţin un lăutar în componenţă, iar copiii învaţă să cânte înainte de a scrie sau de a citi. De sute de ani, oamenii din acest sat se ocupă de cântat. Cu trecerea timpului, numărul de lăutari din Pîrîul de Pripor s-a redus simţitor, pentru că le este tot mai greu să trăiască din această îndeletnicire. În sat există, în prezent, zece tarafuri formate din membrii familiilor de lăutari.
Au fost prezenţi luni, 7 august, la Muzeul de la Curtişoara: Vasile Muscurici şi Pimpi Enoiu la vioară, Florian Enoiu şi Epure Daniel la braci, Constantin Zlătaru la chitară, Lilian Muscurici la contrabas, Gabi Enoiu şi Steliana Enoiu voce. Cercetătorul clujean Zamfir Dejeu, cel care a avut ideea înscrierii tarafurilor în lista UNESCO, a fost învățător, profesor de muzică, jurnalist, dirijor și creator de ansambluri folclorice. Clujeanul lucrează ca și cercetător la institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române și predă ca profesor asociat la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima”. Cercetătorul clujean este unul dintre împătimiții folclorului românesc. Născut pe 25 mai 1944, în satul Valea Drăganului, a crescut într-un mediu folcloric deosebit, cel al Munților Apuseni. Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, România este reprezentată, din 2005, de ritualul Călușului, de doina, din 2009, de Ceramica de Horezu, din 2012 şi de Dansul fecioresc din Transilvania din 2015. Această Listă UNESCO a fost alcătuită oficial în anul 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al acestuia, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Minodora Sucea
